Investiţiile în cultură ale Consiliului Judeţean Dolj din ultimii ani au proiectat Craiova şi Oltenia pe o nouă orbită, deschizând drumul către un potenţial titlu de capitală culturală europeană. Fondurile europene au fost exploatate din plin, iar preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a recunoscut în mai multe rânduri importanţa acestora pentru dezvoltarea regiunii. „Fondurile europene au fost salvarea acestei regiuni, care a reuşit să realizeze câteva proiecte cu mare viteză, înainte altora din România. Dacă pe segmentul financiar 2014-2020 am reuşi să realizăm cel puţin atâtea lucruri câte am reuşit până acum am fi mulţumiţi“, declara Prioteasa în urmă cu câteva luni.
Schimbările pe plan cultural sunt evidente: Casa Băniei a fost restaurată şi consolidată, la fel şi Muzeul Olteniei, care a beneficiat şi de o extindere a secţiei Istorie-Arheologie. A urmat Muzeul de Artă, iar în curând Craiova se va bucura de un Centru Internaţional „Constantin Brâncuşi“ şi de un Centru Turistic pentru Agrement şi Sport.
Investiţii la Muzeul Olteniei
Din 2004, a început restaurarea şi consolidarea imobilului care găzduieşte Secţia de Etnografie (Casa Băniei) a Muzeului Olteniei. Pentru restaurarea şi consolidarea clădirii, pentru refacerea expoziţiei permanente de etnografie de la Casa Băniei s-au alocat aproximativ un milion de euro din bugetul CJ Dolj; pentru restaurarea şi consolidarea clădirii Secţiei Istorie-Arheologie, aproape şapte milioane de euro din fonduri europene; pentru extinderea Secţiei Istorie-Arheologie, 2,5 milioane de euro de la bugetul CJ; pentru Secţia Ştiinţele Naturii – 1,2 milioane de euro, dintre care 100.000 de euro fonduri de preaderare PHARE şi 1,1 milioane de euro de la bugetul CJD. În 2009, în baza unei investiţii realizate de consiliul judeţean s-a ridicat un nou imobil, fiind vorba despre extinderea Secţiei Istorie-Arheologie. În 2009, a fost recepţionată şi inaugurată această extindere a Secţiei de Istorie-Arheologie, în care se află şi modernul laborator de restaurare-conservare. În anul 2010, cu tot cu investiţii realizate de Consiliul Judeţean Dolj, acest laborator a fost dotat cu cea mai modernă aparatură existentă în domeniul restaurării, în paralel cu o mai bună specializare a celor care lucrează în acest laborator.
Investiţia s-a făcut în 2010 şi acum, în 2014, beneficiile devin evidente. Muzeul Olteniei va găzdui în luna octombrie a acestui an ICOMGLASS (ICOM este organizaţia internaţională a muzeelor, o organizaţie de aceeaşi importanţă ca şi UNESCO – n.r.). În cadrul unei reuniuni care a avut loc la Londra, anul trecut, România a fost aleasă să găzduiască unul dintre comitetele care constituie această organizaţie internaţională a muzeelor: Comitetul specialiştilor în restaurarea sticlei, care la Craiova va aniversa şi 55 de ani de la înfiinţare. Vor fi prezenţi la această manifestare specialişti din 35 de ţări. Reuniunea comitetului va fi însoţită şi de organizarea a trei expoziţii: de sticlă arheologică, sticlă contemporană şi icoane pe sticlă, piese care vor fi aduse la Craiova din toată ţara.
La dosarul de candidatură al României pentru găzduirea acestei manifestări au contat foarte mult investiţiile făcute la laboratorul de restaurare-conservare, autorizat de Ministerul Culturii, unde specialiştii realizează restaurări nu numai pentru piesele Muzeului Olteniei, dar şi pentru multe alte muzee. De asemenea, laboratorul este atestat să specializeze restauratori ai altor muzee, un rezultat al investiţiilor în pregătirea personalului şi în dotări.
Efectele investiţiilor făcute în cursul anilor de Consiliul Judeţean la Muzeul Olteniei se văd în cifre: dacă în cursul anului 2012, înainte de inaugurarea spaţiilor expoziţionale ale Secţiei de Ştiinţele Naturii, existau în medie cam 16 vizitatori pe zi, la o estimare făcută în cursul lunii februarie 2013, numărul se apropia uşor de 200 de vizitatori pe zi. Investiţia pentru Planetariu, cel mai modern din ţară, a generat un flux mare de vizitatori.
Palatul „Jean Mihail“, un Schönbrunn al Olteniei
După investiţiile CJ Dolj la Muzeul Olteniei au urmat lucrările de restaurare a Muzeului de Artă din Craiova. Veronica Toma, managerul de proiect, a evidenţiat că, în procesul de restaurare în care a intrat Palatul „Jean Mihail“, s-a pus accentul pe partea de consolidare a clădirii şi pe restaurarea elementelor decorative: „Restaurarea înseamnă să aducem o clădire monument istoric la ceea ce a fost iniţial, să conservăm spiritul şi stilul edificiului“.
Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, preciza în urmă cu aproape un an că proiectul de restaurare a Palatului „Jean Mihail“, care adăposteşte şase opere ale lui Brâncuşi şi viitorul muzeu Brâncuşi, ar putea duce la realizarea unui traseu turistic între Craiova şi Târgu Jiu. Prioteasa a mai declarat şi că, în urma lucrărilor de restaurare, păstrând proporţiile, Muzeul de Artă din Craiova „nu va fi cu nimic mai prejos decât marile muzee ale lumii, precum Palatul Schönbrunn de la Viena“. „Ne-am făcut datoria şi am ţinut la această clădire mai mult decât la multe alte lucruri din viaţa noastră, pentru că este o carte de vizită şi o mândrie a oricărui craiovean. Le transmit felicitările mele celor care s-au ocupat îndeaproape de acest proiect şi sper ca în această toamnă să avem o inaugurare pe măsura acestei investiţii, cu personalităţi de marcă din cultura românească şi din guvernul României. Nu pot să închei fără a aminti un om excepţional, cu care am început acest proiect, un om care şi-a lăsat sufletul în această clădire, fostul director al acestui muzeu, Florin Rogneanu“.
Cele mai importante lucrări de arhitectură realizate în cadrul proiectului au vizat refacerea elementelor ornamentale şi a decoraţiilor deteriorate, curăţarea şi restaurarea luminatoarelor, refacerea pardoselilor, a zugrăvelilor, tencuielilor interioare şi exterioare, refacerea sau înlocuirea elementelor de tâmplărie degradate, conform modelelor originale, curăţarea, recondiţionarea şi restaurarea elementelor originale de tâmplărie, feronerie, precum şi a candelabrelor.
Contractul de finanţare nerambursabilă a fost încheiat pe 12.10.2009, iar valoarea totală eligibilă a proiectului este de 18.678.349,53 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională este de 15.876.597,10 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 2.428.185,44 lei. La acestea se adaugă contribuţia locală a CJ Dolj, în valoare de 373.566,99 lei, precum şi valoarea TVA rambursabilă de la bugetul de stat în sumă de 4.439.357,63 lei.
Centrul Internaţional „Constantin Brâncuşi“, un proiect spectaculos
Pe 30 iunie anul acesta au intrat în vigoare şi contractele de finanţare pentru Centrul Turistic Interactiv „Constantin Brâncuşi“ şi Centrul de Agrement şi Sport din Craiova, noi investiţii ale Consiliului Judeţean (CJ) Dolj. Cele două centre turistice se bucură de o finanţare de aproximativ 11 milioane de euro, iar termenul de finalizare a celor două proiecte este sfârşitul anului 2015.
În privinţa Centrului „Constantin Brâncuşi“, în valoare de 7,3 milioane de euro, Ion Prioteasa a ţinut să precizeze că acest proiect reprezintă „concretizarea dorinţei unei pleiade de intelectuali şi oameni simpli din Oltenia, aceea de a avea un loc dedicat lui Constantin Brâncuşi. În fond, ce înseamnă Brâncuşi dacă nu cel mai cunoscut român din lume?“. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a ţinut să sublinieze unicitatea centrului dedicat lui Brâncuşi, cu totul special pentru Oltenia şi pentru România: „În nici o localitate din România, nici măcar în Bucureşti, nu s-a realizat ceva dedicat pe deplin celui mai cunoscut român. Acest centru va deveni un adevărat loc de pelerinaj, pentru care vom fi invidiaţi de întreaga ţară“.
Forma viitoarei construcţii este o reinterpretare a lucrărilor celebrului sculptor (ovoidul, în interiorul căruia se află imaginea Păsării Măiastre). Centrul Brâncuşi va fi proiectat ca un centru turistic interactiv şi va oferi facilităţi complementare Muzeului de Artă. Vor fi două ateliere de discurs, care se pot transforma în săli de conferinţă, un atelier de discurs, care se poate transforma în sală de spectacol, altă sală de spectacol, un atelier de creaţie şi o sală de expoziţie. Partea subterană a pavilionului va avea lăţimea de 17 metri, lungimea de 70 de metri şi adâncimea de şapte metri faţă de cota terenului, iar pereţii de contur – grosimea de 35 cm.
Directorul Muzeului de Artă, Emilian Ştefârţă, a declarat că, până la inaugurarea centrului dedicat sculptorului, lucrările brâncuşiene deţinute de instituţia craioveană vor fi expuse în cele două săli Brâncuşi ale muzeului. Ştefârţă a subliniat importanţa viziunii ca fundament pentru dezvoltarea unei regiuni, pentru că viziunea presupune o continuitate a proiectelor, prin care „se pot duce la bun sfârşit nişte planuri de anvergură. În momentul în care înţelegi că prin cultură se poate dezvolta un judeţ, încerci să scoţi în evidenţă elementele valoroase în acest sens. Dezvoltarea planului cultural se reflectă şi în creşterea nivelului economic, alături de dezvoltarea altor domenii“.
La rândul său, Marilena Bogheanu, directorul ADR S-V Oltenia, a declarat că lucrările la Centrul Turistic Interactiv „Constantin Brâncuşi“ sunt cu adevărat revoluţionare: „Vreau să îl felicit pe arhitectul Dorin Ştefan pentru viziunea extraordinară pe care a transpus-o în acest proiect, privind reinterpretarea lucrărilor lui Brâncuşi. Vor fi create spaţii multifuncţionale, atractive pentru turişti, care vor îmbina activităţile recreative, instructive. Este o structură de agrement, care poate fi dezvoltată şi în sens turistic“.
Centru Turistic pentru Agrement şi Sport, la aeroport
Al doilea centru, cel pentru agrement şi sport, va fi construit în spatele blocurilor aviatorilor, în zona Aeroportului.
„Va fi mai mult decât o simplă bază sportivă. Modelul şi inspiraţia noastră au fost baza de antrenament a echipei naţionale de la Mogoşoaia“, a afirmat Prioteasa.
Centrul Turistic pentru Agrement şi Sport va adăposti un teren de fotbal cu gazon natural şi instalaţie de nocturnă; un teren multifuncţional cu marcaje pentru fotbal, volei, handbal, cu suprafaţă sintetică şi instalaţie de nocturnă; tribune pentru ambele terenuri; două tabele de marcaj; două terenuri de tenis de câmp, cu tribune şi nocturnă, ce pot fi transformate în terenuri de tenis cu piciorul şi terenuri de baschet; pistă de alergat cu groapă de nisip; două piste de bowling; perete de alpinism; clădiri care vor deservi terenurile, în interiorul cărora se vor regăsi şi săli de biliard, de masaj, sală de fitness, sală de forţă, sală de conferinţă, saună, tenis de masă, magazin de echipamente.
În completarea primei investiţii, a doua investiţie, Centrul de Agrement şi Sport, oferă spaţiu şi activităţi pentru petrecerea timpului liber. „Scopul a fost diversificarea ofertei turistice şi de agrement în judeţul nostru“, după cum a menţionat Marilena Bogheanu.
Valoarea totală pentru cele două contracte este de aproximativ 11 milioane de euro. Este vorba de 3.000 de metri pătraţi construiţi pentru ambele investiţii. Se vor crea 18 noi locuri de muncă, iar numărul estimat de vizitatori pentru cele două structuri, în primii cinci ani de la finalizarea proiectelor, este de 200.000 de persoane.
Marilena Bogheanu preciza, în cadrul unei conferinţe de presă, că fondurile europene au fost un real catalizator al dezvoltării culturale şi turistice a regiunii: „Fondurile acestea au dat un imbold sectorului turistic. În urmă cu câţiva ani, nu vorbea nimeni despre dezvoltarea turismului în Oltenia. Autorităţile publice locale au conştientizat importanţa acestor aplicaţii, iar rezultatele vor fi spectaculoase“.
