Ședință cu scântei ieri la Consiliul Județean Dolj. Unul dintre consilierii opoziției a pus tunurile pe directorii de la Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei și Parcul Industrial Craiova, cărora le-a reproșat că stau cu mâna întinsă la banii publici și că nu fac nimic pentru a justifica investițiile consiliului în instituțiile pe care le conduc. Discuții aprinse au fost și pe suma de bani cu care CJ Dolj contribuie la bugetul Asociației Craiova Capitală Culturală Europeană. Aproape 10.000 de euro ar urma să fie cheltuiți, printre altele, pe un dineu oferit la Bruxelles de delegația craioveană.
Nimic nu anunța furtuna din ședința lunară a CJ Dolj. La început, președintele instituției, Ion Prioteasa, a făcut un scurt rezumat al proiectelor aflate în derulare sau care urmează să fie implementate și le-a comunicat consilierilor că la următoarea întâlnire le va prezenta strategia de investiții pentru următorii doi ani. Din discursul său, consilierii au reținut că investițiile trebuie să meargă la foc automat și că se va acorda atenție sporită proiectelor care vor fi finanțate pe viitor. Motivul este simplu, a spus Prioteasa: partea de cofinanțare a consiliului județean pentru proiectele din fonduri europene se ridică la aproximativ 18 milioane de euro, iar termenul-limită pentru cheltuirea banilor este sfârșitul anului viitor.
„Deși am stat deoparte de ieșirile publice, traversăm un moment cu foarte multe investiții din fonduri europene și proprii. Cu tot cu proiectele pe care implementăm în prezent sărim de 100 de milioane de euro. Ar trebui să dormim pe șantiere ca să terminăm la timp. Avem cofinanțări la proiecte de circa 18 milioane de euro, de aceea suntem foarte atenți la ceea ce vom face până la sfârșitul anului. Vom încerca să finanțăm și din economiile la licitații, deci, doar în ultimă instanță vom apela la un credit bancar.
Acum s-a dat și ordinul de începere a lucrărilor la Clinica de Cardiologie. Nu era corect pentru spital și centrul universitar din Craiova să nu existe așa ceva. Pacienții care fac infarct sau preinfarct sunt doar stabilizați la Spitalul de Urgență, dar apoi sunt preluați și duși cu elicopterul. Un astfel de zbor costă între 7.000 și 10.000 de euro“, a spus Prioteasa. El a precizat că CJ Dolj se va ruga de Ministerul Sănătății să doteze clinica cu aparatura necesară. În caz contrar, consiliul va fi nevoit să o cumpere din fonduri proprii, deși acest lucru cade în sarcina autorităților de la București.
„Dacă ministerul nu va da banii, vom opri alte investiții. Nu vom tăia panglica la o clădire goală“, a declarat el, precizând la final că următorul obiectiv este reabilitarea tuturor drumurilor județene.
Încă o tură de bani pentru plata datoriilor
După ce au ascultat minidarea de seamă, consilierii au trecut liniștiți la votarea proiectelor de pe ordinea de zi. Nu au ajuns prea departe. La punctul doi a început deja spectacolul. Respectivul proiect prevedea acordarea a 150.000 de lei (circa 40.000 de euro) Spitalului de Pneumoftiziologie Leamna, bani ceruți de conducerea unității medicale pentru plata facturilor la utilități și prestarea de servicii. Când a văzut că, de fapt, consilierii aprobă plata unor utilități pentru care spitalul primise deja bani la aprobarea bugetului, consilierul județean Alexandru Breniceanu de la PDL a luat foc.
„Vreau să-l întreb pe domnul director dacă a auzit de disciplină financiară“, a tunat el la microfon. Prezent în sală, managerul spitalului a dat vina pe faptul că sunt utilități mai vechi neplătite.
„Iarna folosim gaz lichefiat, care este mult mai scump“, a spus acesta. Văzând că evită răspunsul, Brezniceanu a repetat întrebarea. Răspunsul, la fel de nesatisfăcător, a venit din partea directoarei economice a CJ Dolj, Daniela Avrămoiu, care a vorbit despre contractul spitalului cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, deși Casa nu finanțează plata utilităților spitalelor. Proiectul a trecut.
Liga Mică de la muzeele Craiovei
Spectacolul a continuat cu proiectul numărul patru, prin care conducerea Muzeului de Artă și cea a Muzeului Olteniei solicitau alocarea unor sume de bani pentru mai multe obiective de investiții. De exemplu, Muzeul Olteniei avea nevoie de 70.000 de lei pentru plata serviciilor de proiectare în vederea restaurării Culei Izvoranu-Geblescu, iar Muzeul de Artă – de aproape un milion de lei pentru achiziționarea a șapte vitrine pentru expunere permanentă (155.000 de lei) și a unui sistem de iluminat profesional dedicat expunerii operelor de artă (720.000 de lei). Un alt consilier de la PDL, Marcel Marcea, le-a dat bătăi de cap celor doi directori, cărora le-a cerut să spună câți vizitatori preconizează că vor avea muzeele în condițiile în care acestea au beneficiat de investiții de milioane de euro. Emilian Ștefârță, directorul Muzeului de Artă, a explicat că publicul muzeului a fost format până acum din elevi, dar a vorbit despre diversificarea metodelor de atragere a vizitatorilor. „Activăm pe rețelele de socializare, în mediul studențesc. Estimăm că vom avea 100 de vizitatori zilnic“, a spus Ștefârță.
„În 2013, am avut circa 25.000 de vizitatori, iar până acum am avut 17.000 – 18.000. În această vară s-au achiziționat trei filme noi la Planetarium, iar în septembrie vom avea două evenimente“, a explicat și Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei. „Investițiile Consiliului Județean Dolj sunt de liga mare. Nu ne putem propune să jucăm tot în liga mică“, a replicat Marcea, care a amintit, printre altele, de Muzeul Bruckenthal și de sutele de mii de vizitatori de acolo.
„La noi există o plafonare demografică și spații mici de expunere. Nu ne putem compara cu Muzeul Bruckenthal“, a spus Ridiche. Marcea a încheiat apoi cu o întrebare. „De ce pe site-ul Muzeului Olteniei apare în continuare fostul director Mihai Viorel Fifor, când director sunteți dumneavoastră? Mai ușor cu cultul personalității“. „Este doar profesor, nu director“, a răspuns Ridiche. „Aveți ceva cu von Fifor?“, a întrebat retoric și în glumă și președintele CJ Dolj. Pe pagina de deschidere a site-ului de internet al instituției apare fotografia lui Mihai Fifor, lăsând privitorul să înțeleagă, fără urmă de tăgadă, că el conduce instituția, deși este senator din 2012. Fifor a ocupat funcția de manager al Muzeului Olteniei în perioada 2009-2012.
Bani pentru dineu la Bruxelles
Discuțiile aprinse în consiliu au continuat atunci când a venit la vot proiectul prin care CJ Dolj contribuie cu 40.000 de lei la bugetul Asociației Craiova Capitală Culturală Europeană 2021 „pentru realizarea în bune condiții a proiectelor desfășurate în vederea candidaturii la titlul de Capitală Culturală Europeană“. Concret, acești bani ar urma să fie cheltuiți de asociație pentru realizarea unei pagini web, realizarea de graffiti pe fațadele unor blocuri și lansarea candidaturii Craiovei la Bruxelles pe 28 noiembrie 2014, eveniment care include, printre altele, un dineu special.
„Nu suntem împotriva acestei competiții și a alocării banilor, dar să se facă transparent. Vrem să știm exact pentru ce dăm acești bani. Pentru dineu la Bruxelles în condițiile în care primarii din județ se plâng că nu au bani pentru cofinanțarea proiectelor?“, a întrebat Marcea. „Banii vor merge pentru activități domestice, nu pentru dineu. Noi venim doar cu un adaos. Vom fi atenți cum vor fi cheltuiți acești bani“, a explicat Prioteasa.
În colimatorul lui Marcea a intrat apoi directorul Parcului Industrial, societatea la care acționar este consiliul județean. Directorul Parcului, Marin Nicoli, a solicitat CJ Dolj majorarea capitalului social cu 300.000 de lei în numerar pentru susținerea programului anual de investiții și completarea obiectului de activitate.
„Domnul Nicoli vine tot timpul numai după bani. Domnule Nicoli, dar cât încasați din chirii?“, a întrebat Marcea. „Avem, venituri de 1,2 milioane de lei care se duc pe salarii și mentenanță. Ele acoperă doar funcționarea noastră. Din surse proprii nu avem“, a răspuns Nicoli. „I-ați învățat prost“, i s-a adresat Marcea lui Prioteasa. Apoi a răbufnit către Nicoli: „Mai faceți economii, poate sunt prea mulți salariați. Ce utilități plătiți dumneavoastră? Tot timpul veniți la consiliu“. Toate proiectele de mai sus au fost aprobate datorită majorității deținute de PSD.
