Craiova visează să devină Capitală Culturală Europeană în 2021, dar acțiunile de până acum ale primăriei sunt departe de a respecta cerințele impuse de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Prin avalanșe de mesaje incomplete și acțiuni culturale la kilogram, craiovenilor li s-a inoculat când ideea că este doar o chestiune de timp până când orașul va fi desemnat Capitală Culturală, când aceea că este o luptă dură cu diferite orașe, care însă au șanse minime să câștige. S-au cheltuit bani publici în mod netransparent, s-au prezentat mesaje de susținere din partea conducerii partidului de guvernământ, s-a spus că, odată cu desemnarea, sute de milioane de euro vor inunda orașul. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Politicul nu are nici o legătură cu stabilirea orașului câștigător, deoarece decizia o va lua o comisie de experți independenți din Europa, banii vin doar dacă primăria scrie proiecte europene viabile, iar transparența cheltuirii fondurilor publice este obligatorie. Municipalitatea este cea care trebuie să demonstreze, printre altele, că are capacitatea financiară și infrastructura de a duce la capăt un astfel de proiect, iar Craiova trebuie să se zbată pentru a face rost de bani, deoarece, potrivit rapoartelor Comisiei Europene, bugetul pentru un astfel de eveniment variază între 20 și 80 de milioane de euro, sume în care nu intră investițiile în infrastructură sau clădiri. Gazeta de Sud vă prezintă criteriile și procedura prin care un oraș este desemnat Capitală Culturală Europeană în perioada 2020-2033, așa cum au fost ele stabilite prin Decizia nr. 445 din 16 aprilie 2014 a Parlamentului și Consiliului European.
Programul Capitală Culturală Europeană a început în 1985, la inițiativa fostei actrițe Melina Mercouri, pe atunci ministru al culturii în Grecia, și a lui Jack Lang, omologul său din Franța. Încă de la început, capitalele culturale au avut ca scop apropierea între diversele popoare ale Europei. Impactul evenimentului asupra orașului ales a fost puternic, atât cultural, cât și turistic și socio-economic, un număr mare de turiști alegând să cerceteze pe îndelete capitala europeană a fiecărui an. Orașele alese au etalat, pe rând, exuberanța culturală și diversitatea țării lor, dar și elementele comune cu ale altor popoare, promovând cunoașterea reciprocă și un sentiment de apartenență la comunitatea europeană.
Evaluările posteveniment au arătat că programul a devenit una dintre cele mai ambițioase inițiative culturale din Europa și una dintre cele mai apreciate de cetățenii europeni. Evaluările au mai arătat că titlul de Capitală Culturală Europeană poate aduce multe beneficii orașelor, cu o condiție: totul să fie planificat cu grijă. Pentru a avea câștig de cauză, orașele ar trebui să aibă programe culturale cu o dimensiune europeană puternică pe termen lung.
Șase criterii mari și late
Orașul care candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană poate câștiga două lucruri: titlul în sine și un premiu de 1,5 milioane de euro numit „Premiul Melina Mercouri“ care se acordă pe baza rapoartelor de monitorizare ce stabilesc dacă orașul a respectat planul întocmit.
Un oraș din România poate deveni capitală culturală în anul 2021, alături de un oraș din Grecia, țara cu care facem echipă, potrivit rotației stabilite prin calendarul oficial european. În aprilie 2014, Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene au luat Decizia nr. 445 prin care au stabilit procedura de urmat pentru desemnarea titlului de capitală culturală orașelor concurente pe perioada 2020-2033. Potrivit acesteia, șase criterii sunt definitorii.
1. Contribuția la strategia pe termen lung
Ea prevede existența, la data depunerii candidaturii, a unei strategii culturale pentru orașul candidat, care acoperă acțiunea și include planuri pentru susținerea activităților culturale, prevăzute pentru anii următori anului pentru care este acordat titlul; planurile de consolidare a capacității sectoarelor culturale și creative, inclusiv dezvoltarea unor legături pe termen lung între sectoarele culturale, economice și sociale ale orașului candidat; impactul cultural, social și economic preconizat, inclusiv asupra dezvoltării urbane, preconizat pe termen lung, pe care titlul l-ar putea avea asupra orașului candidat; planurile de monitorizare și evaluare a impactului titlului asupra orașului candidat și de diseminare a rezultatelor evaluării.
Iată câteva exemple în legătură cu modul în care alte orașe au abordat acest subiect.
– Matera, Italia – Capitală Culturală în 2019. Strategia culturală este axată pe cetățeni. Ideea principală, care a convins juriul de exeperți, este aceea că turiștii nu sunt doar vizitatori ci „cetățeni temporari“ care sunt implicați activ în proiectul comunității. De aceea, programul Matera – Capitală Culturală Europeană 2019 a fost construit în jurul a două instituții – The Institute of Demo-Ethno-Antropological Archive (I-DEA), și Open Design School (ODS).
– Ostrava, Cehia – Capitală Culturală 2015. Strategia culturală a fost axată pe două direcții. Primul este Strategia Perpetuum Mobile, care îi va implica pe toți cetățenii orașului. A doua o constitue programele Gala 2015, care implică proiecte culturale excepționale.
– Aarhus, Danemarca – candidat pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2017. Este o situație aparte, pentru că acest oraș și-a construit strategia pornind de la un caz care a aruncat în aer relațiile dintre creștini și musulmani. În 2005, într-un ziar din acest oraș au fost publicate caricaturile cu profetul Mahomed care au provocat vii proteste și violențe în lumea musulmană, soldate cu numeroase victime. Prin urmare, oficialii au decis să intre în competiția pentru a schimba percepția asupra orașului lor. Ideea principală a strategiei lor culturale este aceea a „greșelii creatoare“.
Craiova își derulează acțiunile prin Asociația Craiova Capitală Culturală Europeană 2021, dar asociația nu are deocamdată un site propriu unde să prezinte evenimentele sau strategia. Site-ul http://craiovaculturala.ro/ este nefuncțional și te redirecționează pe o pagină de facebook https://www.facebook.com/craiovaculturala. Pe această pagină nu este stipulat în nici un loc faptul că proiectul Capitală Culturală Europeană este un proiect al Uniunii Europene, așa cum impune Decizia nr. 455. Calendarul acțiunilor organizate sub egida asociației nu este disponibil on-line, pentru a putea fi consultat, iar evenimentele beneficiază de promovări diferite, în funcție de instituția care gestionează evenimentul în cauză.
2. Dimensiunea europeană
Ea prevede activități de promovare a diversității culturale a Europei, dialog intercultural, mai bună înțelegere între cetățenii europeni, acțiuni care pun în evidență aspectele comune ale culturilor, patrimoniului istoriei europene, integrarea europeană și teme actuale europene. La aceste activități participă artiști europeni, se cooperează cu operatori sau orașe din țări diferite. De asemenea, criteriul prevede ca strategia să atragă interesul publicului larg european și internațional.
Iată cum au procedat alții:
– Lublin, Polonia – candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2016 organizează următoarele evenimente cu anvergură internațională: Scenes from Shakespeare in English Festival, International Review of Theatres of the Disabled (2014), International Organ Festival Lublin – Czuby, Music of Old Europe, Ignacy Wachowiak International Days of Folklore, European Festival of Taste, International Dance Theatres Festival, Jazz Bez International Festival, 5th International Competition for Blind Musicians in Honour of J.I. Paderewski.
Craiova a organizat un singur eveniment cu anvergură internațională – Festivalul Shakespeare (care a beneficiat de cea mai redusă finanțare după ce Craiova a intrat în competiția pentru acest titlu). Alte acțiuni cum sunt Tabăra Internațională de Sculptură „Drumuri Brâncușiene“, Festivalul Internațional de poezie „Adrian Păunescu“ sau Festivalul de poezie Slam&Sound Poetry au câțiva participanți din afara țării și nu au anvergura necesară unui astfel de eveniment.
3. Conținutul cultural și artistic
El presupune existența unei viziuni și a unei strategii artistice clare și coerente pentru programul cultural, implicarea artiștilor locali și a organizațiilor culturale în elaborarea și punerea în aplicare a programului cultural, gama și diversitatea activităților propuse și nivelul general al calității lor artistice, capacitatea de a îmbina patrimoniul cultural local și formele de artă tradiționale cu expresiile culturale noi, inovatoare și experimentale.
4. Capacitatea de a produce rezultate
Ea presupune ca orașul candidat să beneficieze de susținere politică extinsă și solidă și de un angajament durabil din partea autorităților locale, regionale și naționale. „Orașul dispune sau va dispune de o infrastructură adecvată și viabilă pentru a deține titlul“, se arată în decizia Parlamentului European.
Craiova stă bine la prima parte din cerințe. A obținut susținerea celorlalte autorități locale și regionale, dar, la capitolul infrastructură, mai are de lucrat.
5. Implicarea publicului
Acest criteriu presupune implicarea populației locale și a societății civile în pregătirea candidaturii și în punerea în aplicare a acțiunii, crearea de oportunități noi și durabile pentru o gamă largă de cetățeni, în special tineri, voluntari și persoane marginalizate și defavorizate, inclusiv minorități, de a asista sau participa la activități culturale, acordându-se o atenție deosebită persoanelor cu handicap și persoanelor în vârstă în ceea ce privește accesibilitatea acestor activități. De asemenea, se pune accent pe legătura cu mediul educațional și pe participarea școlilor.
Iată ce au făcut alții
– 2004 – Lille (Franța) a folosit întreaga rețea școlară a orașului pentru a pregăti tineri voluntari.
– 2006 – Patras (Grecia) a dezvoltat un concept inedit pentru voluntari care au devenit ambasadori ai orașului.
– 2007 – Sibiu a înființat un Serviciu de Voluntari în cadrul primăriei care a coordonat activitatea voluntarilor implicați în proiect. Voluntarii au beneficiat de stagii de pregătire în Luxembourg.
– 2008, Liverpool (Marea Britanie) a dat șansa locuitorilor dintr-un întreg district – Meyerside – să devină gazdele oficiale ale orașului (City host).
Ce a făcut Craiova
O singură activitate de acest gen – Povestea ta este povestea cartierului tău – proiect cu implicare comunitară finalizat cu un festival de teatru comunitar. Alta, anunțată acum câteva luni, presupune donații financiare din partea craiovenilor, bani care se vor strânge într-un cont bancar. În rest, locuitorii urbei sunt cel mult spectatori, și nu sunt implicați în mod activ în derularea proiectului.
În Bănie nu există voluntari implicați în acțiune. În ceea ce privește situația minorităților, există 11 minorități naționale care nu au fost implicate în mod activ și constant în activitățile desfășurate sub egida Craiova Capitală Culturală Europeană.
6. Gestionarea
Acest criteriu prevede o strategie fezabilă de strângere de fonduri și un buget care include, dacă este cazul, planuri de solicitare a unui sprijin financiar din programele și fondurile Uniunii și acoperă faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul, evaluarea și dispozițiile pentru activitățile ulterioare, precum și planul pentru situațiile neprevăzute. De asemenea, criteriul se referă la structura de gestiune (Asociația Craiova Capitală Culturală Europeană 2021) și de punere în aplicare prevăzută pentru acțiune, care prevede, printre altele, o cooperare adecvată între autoritățile locale și structura de punere în aplicare, inclusiv echipa artistică, procedurile pentru numirea directorului general și a directorului artistic și domeniile lor de acțiune, structura de punere în aplicare să dispună de personal cu experiență și competențe adecvate pentru a planifica, gestiona și pune în aplicare programul cultural pentru anul pentru care este acordat titlul.
Un aspect foarte important care lipsește din acțiunile primăriei este cerința ca strategia de marketing și comunicare să fie cuprinzătoare și să scoată în evidență faptul că evenimentul reprezintă o acțiune a Uniunii.
De asemenea, activitatea Asociației Craiova Capitală Culturală Europeană 2021 este total netransparentă. Încercările repetate de a obține informații în legătură cu costurile evenimentelor organizate s-au lovit de refuzul conducerii asociației și al primăriei, principalul finanțator, de a pune la dispoziție datele solicitate. Nu s-a explicat niciodată mecanismul de finanțare, cum sunt aleși operatorii culturali externi sau artiștii solicitați în diferite proiecte și nici cum au fost stabilite sumele care le-au fost plătite acestora.
Cum se decide orașul câștigător
Acestea sunt criteriile pe care trebuie să le aibă în vedere Craiova atunci când va întocmi proiectul oficial. Potrivit calendarului, orașele candidate din România își pot depune candidaturile doar după ce se lansează apelul oficial de către Comisia Europeană și de către Ministerul Culturii. Acest apel se face cu cel puțin șase ani înainte de anul pentru care se acordă titlul, deci în cazul nostru, cel mai târziu în 2015. „Fiecare stat membru este responsabil pentru organizarea competiției între orașele de pe teritoriul său, conform calendarului. Fiecare apel pentru depunerea candidaturilor cuprinde formularul de candidatură. Termenul de depunere a candidaturilor de către orașe se stabilește la cel puțin zece luni de la data publicării sale. Candidaturile sunt notificate Comisiei de către statele membre în cauză“, se arată în decizia parlamentului.
Juriul
Urmează apoi jurizarea. Juriul este format din zece experți independenți numiți de instituțiile și organele Uniunii Europene. Parlamentul European, Consiliul și Comisia își aleg câte trei experți, iar Comitetul Regiunilor – un expert. La selectarea experților europeni, fiecare instituție și fiecare organ al Uniunii urmăresc să asigure complementaritatea competențelor, o repartizare geografică echilibrată, precum și echilibrul de gen în alcătuirea globală a juriului. Pe lângă experții europeni, pentru selecția și monitorizarea unui oraș dintr-un stat membru, statul membru în cauză are dreptul de a numi până la doi experți în juriu, în conformitate cu propriile sale proceduri și cu consultarea Comisiei.
Toți experții trebuie: să fie cetățeni ai Uniunii, independenți, să aibă experiență și expertiză aprofundate în sectorul cultural, în dezvoltarea culturală a orașelor sau în organizarea unui eveniment din seria „Capitala europeană a culturii“ sau a unui eveniment cultural internațional de o amploare și o importanță similare. Experții, care sunt numiți pentru o perioadă de trei ani, își desemnează un președinte și trebuie să declare orice conflict de interese existent sau potențial cu privire la un anumit oraș candidat, caz în care demisionează.
Preselecția
O dată anunțată competiția între orașe, Craiova trebuie să se prezinte în fața juriului cu proiectul pe care vrea să-l implementeze în 2021. Preselecția va avea loc cel mai târziu în 2016. „Fiecare stat membru vizat convoacă juriul pentru o reuniune de preselecție cu orașele candidate, cu cel puțin cinci ani înaintea anului pentru care este acordat titlul. După evaluarea candidaturilor conform criteriilor, juriul convine asupra unei liste restrânse de orașe candidate și întocmește un raport de preselecție asupra tuturor candidaturilor, furnizând, printre altele, recomandări în atenția orașelor candidate preselecționate. Juriul prezintă raportul de preselecție statelor membre în cauză și Comisiei. Fiecare stat membru în cauză aprobă în mod oficial preselecția candidaturilor, stabilită pe baza raportului juriului“, se arată în decizia parlamentului.
Selecția
Apoi, orașele candidate preselecționate își completează și își revizuiesc candidaturile, astfel încât să respecte criteriile și să ia în considerare recomandările cuprinse în raportul de preselecție. Le înaintează statului membru în cauzăn (Ministerul Culturii), care le transmite apoi Comisiei.
Fiecare stat membru vizat convoacă juriul pentru o reuniune de selecție cu orașele candidate preselecționate, în termen de cel mult nouă luni după reuniunea de preselecție. Dacă este necesar, în consultare cu Comisia, statul membru vizat poate prelungi termenul de nouă luni cu o perioadă rezonabilă. Asta înseamnă că este posibil ca selecția să aibă loc în 2017.
Juriul evaluează candidaturile completate și revizuite, apoi emite un raport de selecție privind candidaturile orașelor, precum și o recomandare pentru nominalizarea unui singur oraș din statul membru în cauză.
Raportul de selecție conține, de asemenea, recomandări adresate orașului în cauză cu privire la progresele care trebuie realizate înainte de anul pentru care este acordat titlul. Juriul prezintă raportul de selecție statului membru în cauză și Comisiei. Nu este exclus ca juriul să nu recomande nici un oraș pentru titlul de Capitală Culturală Europeană dacă nu sunt îndeplinite toate criteriile menționate mai sus.
Sub lupa comisiei
După recomandarea orașului de către juriu, statul membru vizat îl nominalizează oficial la titlu, pe baza recomandărilor cuprinse în raportul de selecție al juriului, și notifică nominalizarea Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Comitetului Regiunilor cu cel puțin patru ani înaintea anului pentru care este acordat titlul. În termen de două luni de la notificarea nominalizărilor, Comisia publică lista orașelor nominalizate drept capitale europene ale culturii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Nominalizarea nu înseamnă că orașul respectiv se lasă pe tânjeală. Juriul va monitoriza pregătirea orașelor nominalizate pentru anul aferent titlului, furnizând acestora sprijin și orientări din momentul nominalizării lor până la începutul anului pentru care este acordat titlul.
„În acest scop, Comisia convoacă trei reuniuni de monitorizare la care urmează să participe juriul și orașele nominalizate, după cum urmează: una în 2018, una cu 18 luni înainte de 2021 și alta cu două luni înainte. Cu șase săptămâni înainte de fiecare reuniune de monitorizare, orașele nominalizate transmit Comisiei rapoarte privind progresele înregistrate. După fiecare reuniune de monitorizare, juriul întocmește un raport de monitorizare a stadiului pregătirilor și a potențialelor măsuri de luat. Juriul transmite rapoartele sale de monitorizare Comisiei, precum și orașelor nominalizate și respectivelor state membre sau țări candidate sau potențiali candidați. Pe lângă reuniunile de monitorizare, Comisia poate organiza vizite ale juriului în orașele nominalizate ori de câte ori este necesar.
Dacă orașul respectiv respectă programul asumat va primi și un premiu, Melina Mercouri, în valoare de 1,5 milioane de euro. Banii sunt acordați în luna martie 2021. Pentru acordarea lor, Comisia verifică cu prioritate dacă bugetul a fost menținut la un nivel capabil să pună în aplicare un program cultural de înaltă calitate conform candidaturii și criteriilor.
