Cinci ani de puşcărie este pedeapsa primită de o femeie din comuna Leu, mamă a patru copii, după ce şi-a abuzat fizic şi psihic unul dintre copiii cu handicap ani în şir. Fetița primea de mâncare doar apă şi coji de pâine, iar atunci când mama și tata plecau la câmp, era închisă într-un coteţ şi legată într-un jug. După ce s-a aflat povestea fetiței, copiii au fost daţi în plasament la rude, iar micuţa, care la 12 ani arată ca de șase ani, a ajuns într-unul din centrele de plasament din Craiova. Cum a fost însă posibil ca timp de 12 ani nimeni să nu afle povestea de groază trăită de fetiță?
Caz cutremurător în comuna doljeană Leu. O femeie, asistent personal al unuia dintre propriii copii, a fost condamnată la cinci ani de puşcărie după ce oamenii legii au aflat întâmplător că fetiţa, care avea handicap, era agresată fizic, ținută închisă într-un coteț și legată într-un jug. Cât timp era închisă în cotețul din lemn și tablă, copila nu primea apă sau mâncare. Despre jucării și dragostea părintească nici nu poate fi vorba. În schimb, era supusă la tratamente degradante – dormea pe jos, atât în casă, cât și în cotețul în care era închisă frecvent de propriii părinți, coteț în care își făcea și nevoile.
„A fost un şoc pentru noi toţi, pentru că noi ştiam că fata e mută“
Întreaga comunitate din Leu este în stare de şoc, după ce în urmă cu câteva luni, o femeie din localitate a fost arestată, iar copiii i-au fost luaţi în regim de urgenţă. Oamenii încă vorbesc, au întrebări la care nu au găsit răspuns. Vorbesc însă în şoaptă, pentru că le este teamă de tatăl copiilor, cunoscut cu probleme psihice grave, de ale cărui injurii s-au lovit în nenumărate rânduri.
Ioana şi soţul ei au împreună patru copii. Pe primul dintre ei l-au părăsit din primele luni de viaţă într-un centru de plasament al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj. „Pe primul copil l-au dus în centrele de plasament… Nu avea încă un an de viaţă, însă se născuse cu handicap. Au făcut încă trei, două fete şi un băiat. Mama era asistent personal de ani buni al uneia dintre fete, Camelia, care a fost încadrată în grad grav de handicap. Având în vedere că plata asistenţilor personali o facem noi, primăria, ca şi asistent social, eram obligată să merg frecvent să efectuez anchetă socială şi să văd condiţiile în care trăieşte copila. Nu aveau o situaţie materială prea bună, însă erau curaţi. Nu am sesizat altceva, nu mi-a trecut niciodată prin minte că se întâmplă asemenea fapte… Camelia a fost tot timpul o mână de copil, extrem de slabă şi scundă, care la cei aproape 12 ani arăta ca un copil de cinci ani“, a povestit Nela Stănculeasa, asistent social la Primăria Leu. Pe 27 mai, însă, angajaţii primăriei au fost sesizaţi de vecini că una din copile, Camelia, se află închisă într-un coteţ, cu lacăt la uşă. „Am chemat poliţia şi am mers cât am putut de repede să vedem ce se întâmplă. Am spart lacătul, iar în momentul în care copila ne-a văzut a început să plângă şi să vorbească. A fost un şoc pentru noi toţi, pentru că noi ştiam că fata e mută. Mi-a spus printre lacrimi că ştie că lucrez la primărie, că m-a văzut venind mereu la ei acasă, însă să nu spun părinţilor că a vorbit pentru că o omoară… Atunci am realizat că aceşti părinţi se foloseau practic de copilul lor pentru acea indemnizaţie de handicap, dar nu îi dădeau să mănânce, o tratau ca pe un animal… Nu este însă singura încadrată în grad de handicap din familie. Tatăl este pensionat medical, încadrat cu gradul I de handicap, având epilepsie şi probleme psihice. Şi ceilalţi doi copii au certificate de handicap pentru întârzirere mintală“, a povestit Nela Stănculeasa, asistent social la Primăria Leu. Camelia a ajuns într-un centru de primire în regim de urgenţă, iar fraţii ei, în plasament la rude. „Din momentul în care Direcţia a luat fata în centru sunt încă în stare de şoc. Am mers să o vizitez, iar Camelia m-a rugat să nu spun niciodată părinţilor ei unde se află pentru că nu vrea să îi vadă“, a adăugat asistentul social al Primăriei Leu.
„Îi rugam să se poarte omeneşte cu Camelia, însă ne spuneau că fata este handicapată“
Redactorii GdS au mers să vadă casa în care timp de atâţia ani se întâmpla o asemenea dramă. Din stradă se auzea vocea bărbatului care înjura vecinii şi animalele din ogradă. Imediat cum a văzut că o maşină se opreşte în faţa gospodăriei, a venit la poartă pus pe scandal. Cu tonul ridicat şi încruntat, prima grijă a lui a fost să afle dacă e rost de ceva bani. „Căutaţi de lucru? Luaţi-mă pe mine salahor… Iar frate-meu e bun, se pricepe în construcţii. Ne înţelegem noi la bani“. Așa am aflat că vecinul bărbatului este chiar fratele lui, cel la care reprezentanţii DGASPC Dolj au dat-o în plasament pe sora Cameliei. În uşa casei a apărut o femeie însoţită de o copilă. Era mătuşa copiilor, Victoria, alături de care se afla Georgiana, fata pe care a luat-o în plasament ca să nu ajungă într-un centru pentru copii. „Este trist, iar pentru noi extrem de dureros să ne vedem nepoţii crescând în asemenea condiţii. Mergeam deseori la ei şi îi rugam să se poarte omeneşte cu Camelia, însă ne spuneau că fata este handicapată, iar ei ştiu cel mai bine ce au de făcut. O vedeam pe fetiţă stând ziua întreagă pe scara de ciment din faţa casei. Am şi filmat-o de câteva ori… Îi dădeau pâine şi apă ca să nu se dezvolte, le era teamă că pierd banii pe care îi primeau de la stat. De când am acceptat să iau una din fetiţe la mine, am aflat mult mai multe. Când se aşezau la masă, de exemplu pe Camelia o scoteau în şuturi afară să aştepte. Este trist că mă gândesc că acest copil putea să fie absolut normal. Îmi amintesc că până la un an şi jumătate, fetiţa avea lipsă mare de calciu. Nu mergea în picioare, se târa… După care, fata şi-a revenit…“, a povestit femeia. Cu capul în jos, cu ochii plini de lacrimi, Georgiana a continuat să spună: „Îi rugam pe mama şi tata să nu se mai poarte aşa cu sora noastră. Eram dispuşi să îi dăm din porţia noastră de mâncare, însă nu ne lăsau. Ne ameninţau că ne bat şi ne omoară dacă scoatem o vorbă… Ne spuneau să înţelegem că ea este handicapată, că nu se mai poate face nimic pentru ea şi că trebuie să acceptăm asta fără să comentăm. Erau zile când nu o lăsau nici să îşi facă nevoile la o toaletă, o obligau să facă pe ea. O băteau, o loveau fără milă. Nu ştiu de ce, pentru că pe mine şi pe fratele meu ne-au îngrijit. Pe noi ne-au trimis la şcoală, ne îngrijeau“, a povestita copila.
Și-a întâlnit sora după 12 ani
Reprezentanţii DGASPC Dolj susţin că, după ce au aflat despre drama copilei, au făcut totul ca să o ajute. „În momentul în care am fost sesizaţi, echipa noastră a plecat la Leu și am decis imediat luarea copiilor în regim de urgenţă din acea casă. Mama, ca şi asistent personal al copilului, a fost cea responsabilă pentru modul în care a fost găsită copila. Este şi singura care nu apare cu probleme medicale care să o încadreze în grad de handicap. Ca şi asistent personal, era obligată să însoţească permanent copilul. Apoi, tatăl, deţinând şi un certificat medical în care apar şi probleme psihice, nu poate fi tras la răspundere. Acesta este încadrat în grad de handicap, nerevizuibil. Conform documentelor pe care le deţinem, se pare că toţi copiii au moştenit problemele de sănătate ale tatălui, au probleme mintale, coeficient scăzut de inteligenţă. Primul copil al acestei familii aflat sub protecţia noastră din 1999 este încadrat în grad de handicap accentuat. Este şcolarizată, cu măsură de protecţie într-o şcoală specială. După 12 ani, sora ei, Camelia, a ajuns în acelaşi centru cu sora pe care nu şi-a cunoscut-o niciodată. Şi cealaltă fată, Georgiana, a fost încadrată în grad de handicap, având un coeficient de inteligenţă de 48. De asemenea, și băiatul are un handicap mediu, tulburări de comportament, întârziere mintală“, a precizat Maria Dumbravă, purtător de cuvânt la DGASPC Dolj.
A trecut neobservată
Se pare că ani la rând nu a văzut că fetița era supusă unor abuzuri fizice și psihice. După spusele reprezentanților DGASPC Dolj, cineva ar fi trebuit să observe că este ceva în neregulă cu copila, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Anual, pentru a se prezenta la Comisia de Evaluare pentru încadrarea în grad de handicap, o persoană trebuie să treacă obligatoriu la medicul de familie. Acesta trebuie să întocmească o fişă sintetică în care să specifice istoricul medical al copilului. Medicul de familie dă trimitere către medicul specialist. În cazul de faţă, toţi cei trei copii au ajuns obligatoriu şi la Neuropsihiatrie Infantilă, unde medicii specialişti, psihologii efectuează nişte teste în funcţie de grupa de vârstă pentru a stabili coeficientul de inteligenţă. Apoi, cu toate documentele emise de specialist, copiii ajung în faţa Comisiei care verifică actele medicale, văd persoana şi eliberează certificatul“, a explicat Maria Dumbravă.
Fetița din coteț
De abuzurile la care a fost supusă copila s-a aflat abia pe 27 mai, când fata a fost găsită închisă într-un coteț din gospodăria părinților săi. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, în dimineaţa de 27 mai, cei doi soţi au plecat la muncă „cu ziua“, în localitate, iar la plecare au închis-o pe fiica lor de 11 ani, Camelia, într-o baracă pe care o construiseră cu două-trei săptămâni înainte. Baraca era, de fapt, un soi de coteț, construit dintr-un perete din lemn, iar ceilalţi trei pereţi şi acoperişul erau din tablă. Ușa se închidea cu un zăvor metalic și se bloca apoi cu un lacăt, care nu se putea deschide decât din exterior. „Astfel, cei doi părinţi au închis minora în interior, au asigurat uşa cu zăvorul şi lacătul, fără a-i lăsa apă şi nici mâncare, în condiţiile în care temperatura atmosferică înregistra valori din ce în ce mai ridicate şi, în consecinţă, tot mai greu de suportat“, au reținut anchetatorii.
În cursul zilei de 27 mai, țipetele copilei au fost auzite de o femeie din comună, care l-a sunat pe viceprimar și i-a povestit ce se întâmplă. Ulterior, viceprimarul comunei împreună cu un consilier, un asistent social și un polițist local s-au dus acasă la familia fetei și au eliberat-o din coteț.
Fetiță cu handicap, crescută în jug
Ancheta a fost preluată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, iar oamenii legii au stabilit că, la începutul lunii mai, soții Popescu construiseră acel coteț pentru a o închide pe Camelia atunci când plecau de acasă. „Inculpata şi soţul ei au închis-o pe minoră în anexa gospodărească, în mai multe rânduri, la fel cum au procedat şi pe 27.05.2014, în condiţiile în care nu o îngrijesc corespunzător pe fiica lor minoră, persoană cu handicap, şi o agresează fizic şi psihic, punându-i în pericol grav viaţa, dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală“, au mai consemnat procurorii craioveni în rechizitoriu.
În urma anchetei s-a mai stabilit că fetița a fost încadrată în grad de handicap grav, iar mama sa, Ioana Popescu, a fost numită asistent personal, fiind încadrată cu contract individual de muncă la Consiliul Local Leu.
Cercetările făcute de polițiști în gospodăria soților Popescu au scos la iveală un lucru greu de închipuit: pe lângă faptul că era ținută într-un coteț, copila era imobilizată cu un fel de jug. „Cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, organele de poliţie au constatat existenţa, în interiorul barăcii în care fusese închisă persoana vătămată, a unui dispozitiv confecţionat din lemn, tip jug, de care era prinsă o bucată de sfoară, despre care persoana vătămată a precizat că, în mai multe rânduri, inculpata şi tatăl ei o legaseră, arătând şi modul în care aceştia procedaseră“, au reținut anchetatorii craioveni.
Procurorii au considerat că faptele comise de soții Popescu sunt extrem de grave și au reținut că cei doi au supus-o pe copilă unor suferințe fizice și psihice. „Gravitatea faptelor comise de către inculpată rezultă din natura acestora, respectiv, pe lângă lipsa ei de preocupare faţă de problemele de sănătate ale persoanei vătămate, prin conduita adoptată, a expus-o la suferinţe fizice şi psihice, care s-au adăugat celor patologice. Concret, minora nu a putut participa la procesul instructiv-educativ de care ar fi trebuit să beneficieze în cadrul unei instituţii de învăţământ speciale, corespunzătoare afecţiunilor psihice de care suferă aceasta, rămânând analfabetă“, au mai explicat procurorii. În plus, anchetatorii au mai stabilit că fetița nu a avut parte de afecţiune maternă și paternă, pentru că atât tatăl (persoană cu handicap psihic), cât și Ioana Popescu au agresat-o fizic şi psihic, „lovind-o şi legând-o cu sfori de dispozitivul din lemn, tip jug de animale, amplasat în baraca în care aceasta era închisă în mod repetat“, au lăsat-o în acel coteț în condițiile unor temperaturi ridicate, fără apă și mâncare, cu atât mai puțin jucării. De asemenea, s-a mai stabilit că alimentaţia necorespunzătoare a dus la apariţia rahitismului, care nu a fost tratat medical corespunzător. „În consecinţă, se apreciază că, pe lângă tratamentele şi măsurile fizice şi psihice, inculpata a supus-o pe persoana vătămată şi la tratamente degradante, minora fiind nevoită să stea şi să doarmă pe jos, atât în casă, cât şi în baraca în care era închisă, şi să îşi facă necesităţile fiziologice în acea anexă, cu spaţiu foarte mic, în care îşi petrecea o mare parte a timpului. Aceste tratamente degradante au amprentat-o psihic grav pe persoana vătămată, agravându-i afecţiunile psihice de care suferea“, au mai consemnat procurorii craioveni în documentul prin care au dispus trimiterea în judecată a Ioanei Popescu.
Nu vrea să-și mai vadă vreodată părinții
În cadrul anchetei, procurorii au dispus ca fetița să fie examinată fizic, iar medicii legiști au constatat că prezintă leziuni traumatice, produse prin lovire cu sau de corpuri dure, necesitând pentru vindecare una-două zile de îngrijiri medicale. Medicii au descoperit, la nivelul dinţilor, fracturi coronare vechi, stabilindu-se că se puteau produce prin lovire cu sau de corpuri dure, neputându-se preciza însă data de producere. În încheiere, medicii au apreciat că fetița prezintă o dezvoltare somatică corespunzătoare unei vârste de şase ani, deşi, în realitate, la data examinării avea 11 ani şi jumătate.
După examinarea medicilor legiști, copila a fost internată în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, iar după internare, un psiholog a stabilit că aceasta „prezintă indicatori ai neglijării grave fizice şi emoţionale, cu recomandarea asigurării unui climat familial securizat, protectiv şi afectiv. În urma internării în acest centru de plasament, minora şi-a manifestat în mod categoric dorinţa de a nu fi vizitată de părinţi şi vrea să nu mai revină vreodată acasă la aceştia“, au mai reținut procurorii.
Ioana Popescu a fost arestată preventiv pe 4 iunie, iar trei săptămâni mai târziu a și fost trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor de rele tratamente aplicate minorului şi lipsire de libertate în mod ilegal. Anchetatorii au mai reținut și că autoritățile nu și-au făcut treaba în acest caz.
„Repetabilitatea tratamentelor şi măsurilor la care inculpata a supus-o, împreună cu soţul său pe fiica lor minoră, în condiţiile privării ei de libertate în mod nejustificat, demonstrează perseverenţa infracţională a acesteia, în lipsa unor măsuri ferme din partea autorităţilor, existând pericolul ca acestea să se intensifice şi să se agraveze“, au încheiat procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.
Condamnată definitiv la cinci ani de pușcărie
Ioana Popescu a fost găsită vinovată și condamnată pentru ambele infracțiuni pe 11 septembrie. Femeia a ales să-și recunoască faptele pentru a scăpa cu o pedeapsă mai mică și a fost condamnată la trei ani de pușcărie pentru rele tratamente aplicate minorului și la patru ani pentru lipsire de libertate. În final, la pedeapsa cea mai mare, magistrații de la Judecătoria Craiova au adăugat un spor de un an, astfel că femeia a fost condamnată la cinci ani de pușcărie.
În plus, instanța a hotărât ca inculpata să-i plătească fetiței suma de 30.000 de lei drept daune morale, dar și o prestație lunară de 270 de lei.
Hotărârea Judecătoriei Craiova a fost atacată cu apel de Ioana Popescu, iar joi, 20 noiembrie, judecătorii de la Curtea de Apel Craiova i-au respins acțiunea ca nefondată. Hotărârea instanței este definitivă.
Tatăl copilei, cercetat separat
Când au început cercetările în acest dosar, tatăl a prezentat un certificat de încadrare în grad de handicap, motiv pentru care procurorii au dispus ca acesta să fie cercetat într-un dosar separat și supus unei expertize psihiatrice. Potrivit reprezentanților IPJ Dolj, bărbatul este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de rele tratamente aplicate minorului şi lipsire de libertate în mod ilegal, dosarul fiind în lucru la Secția de Poliție Rurală Coșoveni.
Infracțiunile
Potrivit Codului Penal, punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinţi sau de orice persoană în grija căreia se află minorul, se pedepseşte cu închisoarea de la trei la șapte ani.
Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoarea de la unu la șapte ani. Atunci când fapta este săvârșită asupra unui minor, punându-se în pericol sănătatea sau viaţa victimei, pedeapsa este închisoarea între trei şi zece ani.
Pentru că și-a recunoscut faptele, inculpata a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor pedepsei.
Venituri
Ca asistent personal al Cameliei, Ioana Popescu primea un salariu de 650 de lei pe lună, la care se adăuga alocaţia dublă, în valoare de 84 de lei pentru fiecare dintre copii, plus un buget complementar care varia între 33 şi 90 de lei. Potrivit DGASPC Dolj, tatăl are o pensie nerevizuibilă de 300 de lei.
