După ani buni de la comiterea infracțiunilor economice, multe procese s-au încheiat cu sentințe definitive, vinovații sunt privați de libertate sau unii chiar au fost eliberați, dar prejudiciul adus statului de ei încă nu a fost recuperat. Fiscul a încasat doar 0,64% din TVA ilegală de 170 de milioane de lei, în ultimii doi ani. În total, în Oltenia, datoriile ce nu mai pot fi recuperate (arierate nerecuperabile) au atins 4,6 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro, aproape cât tranșa României către FMI, UE și BERD pe anul în curs.
În condițiile în care Fiscul trimite somații de plată și amenință cu plângeri penale administratorii firmelor care au „îndrăznit“ să aibă 100-200 de lei datorie la stat mai veche de trei luni, de la persoanele condamnate pentru evaziuni de zeci sau sute de milioane de lei statul recuperează prejudiciul uriaș în ritm de melc.
Aici sunt banii dumneavoastră!
Evazioniștii dovediți cu acte că au comis infracțiuni economice și au furat de la stat au avut grijă să își înstrăineze toate bunurile înainte, iar acum pot fi executați silit doar pentru sume infime, pe motiv că nu mai au bunuri și bani în conturi pe numele lor. În ultima perioadă, tot mai multe dosare „grele“ de evaziune s-au încheiat, dar prejudiciile de sute de milioane de lei nu pot fi recuperate prea curând. Cum s-au evaporat sutele de milioane de lei provenite din TVA-uri acordate ilegal, din neplata unor obligații fiscale, a unor impozite și taxe fără ca autoritățile statului să le dea de urmă rămâne un mister. Cert este că, deși mulți evazioniști sunt închiși, prejudiciile uriașe provocate de aceștia statului se recuperează lent, în proporție de 1-2% din total sau chiar mai puțin, iar procesele au durat mulți ani, suficienți pentru inculpați să scape de imobile, de activele de pe firme și să-și „evapore“ din conturi toți bani.
Câți bani a încasat statul din dosarele penale cu sentințe definitive
În ceea ce privește banii recuperați din procesele penale de către Fiscul regional din Oltenia, suma dispusă de instanță a fi confiscată din sechestre sau valorificată, respectiv executată după ce sentințele au rămas definitive, ajunsese pe 8 decembrie 2014 la 168,54 milioane de lei, în scădere față de 2013, când era de 183,65 milioane de lei. Datele au fost transmise de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice DGRFP Craiova.
Din aceste sume pe Oltenia, cele mai multe trebuie încasate și recuperate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj și este vorba de 130,68 milioane de lei. Din această sumă au fost încasate anul acesta abia 378.604 lei din confiscarea sumelor și 995.622 de lei din sechestre, iar din confiscări nu s-a încasat nici măcar un leu. Practic, din 130 de milioane, au fost încasate până la această dată zece milioane de lei la Dolj, în 2014. Aceste prejudicii provin în mare parte din dosarele de TVA, dar și din alte acte de evaziune prin care bugetul de stat a fost vitregit și unde instanțele au dat sentințe irevocabile. În afară de Dolj, din sechestre nu a mai încasat din prejudicii nici o administrație fiscală din cele din Oltenia (Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea). De altfel, doar fiscul din Vâlcea a încasat anul acesta din confiscări de bunuri, ca urmare a unor sentințe penale rămase definitive, pe când restul județelor nu au făcut confiscări de bunuri.
Din uriașele sume pe care statul le are de încasat în urma proceselor penale încheiate, în 2013 s-au încasat doar circa 400.000 de lei, iar în 2014, Fiscul din Oltenia a încasat puțin peste 2,4 milioane de lei, ceea ce înseamnă în jur de 2% pe an din totalul prejudiciului.
„Multe dintre dosarele penale mari s-au încheiat în 2014, astfel că Fiscul nu a avut posibilitatea să recupereze prejudiciul“, a precizat Cristina Gurănoiu, reprezentanta juriștilor din cadrul fiscului regional cu sediul la Craiova.
Rambursări ilegale de TVA. S-a încasat 0,64% din prejudiciul dovedit
Fiscul doljean este cunoscut pentru rambursările ilegale de TVA de 200 de milioane de lei, acordate în perioada 2001-2004. La solicitarea GdS, DGRFP Craiova a informat că „sumele de încasat din procese cu sentințe definitive și irevocabile privind rambursările ilegale de TVA în județul Dolj sunt de 170.557.000 de lei. Sumele încasate efectiv din procese cu sentințe definitive și irevocabile privind rambursările ilegale de TVA în județul Dolj au fost de 134.000 în anul 2013 și de 974.000 de lei în 2014“. Cu alte cuvinte, din prejudiciul de 170 de milioane de lei stabilit de instanțe de recuperat de la cei care au luat TVA ilegală, statul a recuperat 1,1 milioane de lei în doi ani, adică 0,64% din suma totală.
Aceleași sume din TVA se încearcă a fi recuperate, în solidar, de la administratorii și asociații firmelor în cauză care au luat efectiv banii, dar și de la foștii angajați ai Finanțelor doljene, care au semnat dosarele de rambursări ilegale. Un calcul al GdS a arătat că persoanei respective i-ar trebui 3.719 ani să ramburseze prejudiciul adus statului, dacă ar plăti lunar echivalentul salariului mediu net pe economie. Fosta angajată a Fiscului este executată silit pentru suma de 77 de milioane de lei.
Din TVA acordată ilegal, Fiscul trebuie să recupereze 291,6 milioane de lei, potrivit datelor de la DGRFP Craiova furnizate în luna iunie a acestui an. Dar, așa cum am precizat anterior, din suma totală stabilită de fisc drept prejudiciu, până în decembrie 2014, din sentințele definitive și irevocabile, suma de încasat de către stat era de 170 de milioane de lei.
Totalul datoriilor nerecuperabile din Oltenia, cât tranșa României către FMI
Toate aceste debite nerecuperate din TVA, din procesele de evaziune, dar și banii blocați de insolvențe pe care statul nu-i poate încasa se adună într-un cont numit de fisc „arierate nerecuperabile“ (arierate însemnând datorii mai vechi de 90 de zile). DGRFP Craiova totalizează arierate nerecuperabile ajunse la 31.10.2014 la suma record de 4,602 miliarde de lei, adică 1,046 miliarde de euro. Aceste sume cheltuite de diverși indivizi și de firmele lor sau blocate în conturi și în active ce nu pot fi executate silit de către Fisc ajung la o cotă din PIB-ul României. Comparativ, se poate spune că suma prejudiciilor aduse statului în cauzele economice, evaziuni și alte ilegalități reprezintă o sumă apropiată de tranșa României către FMI, UE și BERD pe anul 2014, care este de 1,172 miliarde de euro.
Arieratele nerecuperabile au crescut din 2013 (când erau de 3,968 miliarde de lei), la peste 4,6 miliarde de lei în 2014. Care au fost motivele pentru care și mai multe creanțe ale ANAF nu pot fi recuperate de la firmele și persoanele care au provocat acele prejudicii? „Creșterea provine de la firme aflate în administrare specială, de la firme aflate în insolvență, la care se blochează executarea silită. Această creștere este și din cauză că datoriile Oltchim și RAAN care sunt în insolvență s-au adăugat la noi, venind de la Departamentul Mari Contribuabili, fapt ce a influențat soldul arieratelor nerecuperabile“, a precizat directorul executiv al DGRFP Craiova, Mihai Antonescu. Șeful Fiscului regional mai spune că la marile firme în insolvență se adaugă obligațiile curente de plată, care cresc și mai mult sumele nerecuperabile, din cauza insolvențelor, unde se stopează orice formă de executare silită.
Tot la arieratele nerecuperabile se adaugă cele recuperabile, adică impozite și taxe neplătite la termen de către firme, care sunt în sumă de 602 milioane de lei, în Oltenia. În total, ANAF are de recuperat din Oltenia 5,205 miliarde de lei, adică exact cât tranșa pe un an a țării către organismele internaționale.
În baza răspunsului DGRFP Craiova, rata de recuperare anuală a arieratelor nerecuperabile este infimă. Astfel, într-un singur an, din cele 4,6 miliarde de lei trecute de ANAF la „arierate nerecuperabile“, s-au încasat 5,34% din sume la Dolj, 4,3% la Gorj, 4,61% în Mehedinți, 14,47% în Olt, și 18,6% în Vâlcea.
Fiscul nu are ce să mai execute de la condamnații penal
În cazul dosarelor penale finalizate la care nu au fost recuperate prejudiciile, reprezentanții Finanțelor explică de ce sunt blocate sau încetinite recupărările unor astfel de sume. „Motivele pe care le-au explicat colegii de la executare silită sunt: faptul că debitorii nu înregistrează bunuri și venituri urmăribile, pentru că în marea lor majoritate sunt condamnați la pedeapsa cu închisoarea și nu au cum să mai înregistreze venituri urmăribile. Cei care știau că vor fi urmăriți penal își înstrăinau bunurile înainte. Măsurile dispuse de Parchet în faza de urmărire penală sunt de rangul doi, adică ei aveau deja bunurile ipotecate la bănci. În plus, bunurile debitorilor au fost dobândite de ei în timpul căsătoriei, deci trebuie făcut partaj judiciar în instanță care durează foarte mult. Noi avem un astfel de caz, un partaj judiciar la care ne judecăm de trei ani“, a declarat Cristina Gurănoiu, șefa Departamentului Juridic din cadrul DGRFP Craiova. Până acum nu s-a încheiat nici un proces de partaj judiciar în Dolj, dintre cele care implică sume ce trebuie recuperate de ANAF. De la cei care au păpat banii din TVA-uri și alți evazioniști, reprezentanții ANAF susțin că nu au ce să recupereze, că nu au nici conturi pe numele lor.
Cum s-au „evaporat“ banii luați din TVA?
Dacă acum nu au case, mașini și conturi pe care Fiscul să pună sechestru, rămâne totuși întrebarea: ce s-a întâmplat cu banii pe care infractorii dovediți i-au încasat sub formă de TVA ilegală și cu banii pe care nu i-au plătit la stat sub formă de impozite și taxe eludând legea?
