Cerșetoria stinge licărul copilăriei. Zeci de prichindei bat străzile Craiovei în lung și-n lat pentru a câștiga un colț de pâine ori un bănuț pe care să-l ducă seara acolo unde numesc ei „acasă“. Din cei 205 copii care au ajuns la DGASPC, doar pentru 24 s-a instituit o măsură de protecție în anul 2014.
În Craiova, copiii sărmani sunt învățați de către părinți să cerșească de la vârste foarte fragede. Legile străzii sunt crunte și micuților nu le rămâne decât să îndure jignirile trecătorilor, gerul ori soarele covârșitor, de dimineața până seara. Lupta pentru supraviețuiere e grea, dar copiii trebuie să fie tari pentru a-și câștiga pâinea. Cerșitul este „meseria“ pe care o învață de la câțiva anișori, iar interzicerea acestei practici ar presupune condamnarea la foame a copiilor uitați de soartă.
„Am cinci ani și cerșesc de când eram mai mică“
În curțile bisericilor, la semafoare, la colț de stradă ori în marile intersecții găsești copii mai mult dezbrăcați decât îmbrăcați, care încearcă să stârnească mila celorlalți. Unii trecători sunt impresionați de privirile nevinovate ale acestora. „Îmi pare rău de ei că sunt amărâți. De fiecare dată le cumpăr ori pâine, ori covrigi că, dacă ar fi să le dau bani, ar ajunge la părinți“, spune o bătrână. Alții trec pe lângă ei și le aruncă vorbe prea grele pentru niște suflete nevinovate. „Iar au ieșit milogii ăștia la cerșit“, se aude o voce din spatele copiilor.
Chiar în curtea bisericii Madonna Dudu, trei fetițe îndură frigul și așteaptă mila credincioșilor care calcă pragul lăcaşului de cult. Cum se crapă de ziuă, ies la cerșit. Așa se face că pe la orele amiezii, una dintre fetiţe a primit două mere, o portocală și un colăcel într-o pungă de care ține cu sfințenie. În zilele bune, pleacă acasă și cu 50 de lei. Dau din umeri și se uită una la alta când sunt întrebate ce caută pe străzi. Într-un final aflăm: „Am venit aici să facem bani“, sunt vorbele unei copile de numai zece ani. „Unii ne vorbesc urât când cerem, ne scuipă, alții ne lovesc“, spun fetele.
În haine rupte și hanorace care le țin loc de geci, au ieșit la cerșit trei fetițe sărmane. Două surori împreună cu o verișoară de-a lor stau pe străzile Craiovei sau la colțurile bisericilor ca să își poată câștiga traiul de pe o zi pe alta. Învățate de mamele lor să cerșească chiar dinainte de a face primii pași, fetițele sunt bucuroase că pot duce la finalul zilei un ban acasă. „Am cinci ani și cerșesc de când eram mai mică. Veneam cu mama mea și am învățat cum să cer. Acum vin cu sora și verișoara mea și de banii pe care îi fac îmi iau dulciuri de la magazin“, spune copila care ţine în mâini două jumătăți de corn.
Își doresc să aibă ce să mănânce în fiecare zi
În perioada Sărbătorilor, când copiii îi cer lui Moș Crăciun câte și mai câte, fetițele își doresc să aibă ce mânca în fiecare zi. Sunt zile în care adorm nemâncate, iar în cele în care oamenilor li se face milă de ele mănâncă „ciorbă, cartofi, ori pâine goală“, după cum spune una dintre fete. Cele două surori împreună cu părinții au cerșit și în Franța. Deși micuțe, fetele spun că „acolo trăiam mai bine. Ne dădeau părinții și la școală și aveam unde să stăm. Aici stăm în casa unui unchi și plătim chirie. Suntem 13 copii, plus părinții“, ne spune Cristina, copila de zece ani.
Cerșetorii îndură jignirile trecătorilor și fug de poliție zi de zi ca să nu fie luați de pe străzi și, în același timp, de lângă familiile lor. Acești copii sunt obișnuiți să facă un circuit între autorități. Ridicați de poliție, ajung într-un centru social, de unde fug și revin la scurt timp de unde au plecat, pe străzi. Octavian Mateescu, directorul executiv al Poliței Locale Craiova, susține că în fiecare zi au loc activități de identificare a minorilor de pe străzi, dar „rezultatele se văd pentru o perioadă de timp, după care apar din nou și o luăm de la capăt“.
205 copii au ajuns la DGASPC, iar pentru 24 s-a instituit o măsură de protecție
Legea le permite minorilor să aleagă între viața petrecută pe străzi și între un loc liniștit și călduros în centrele de plasament. Copiii care au împlinit zece ani au dreptul să își aleagă locul în care își vor petrece copilăria, dar și dacă au sub această vârstă se va ține totuși cont de opinia acestora. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului le permite minorilor să își aleagă singuri mediul în care vor trăi. „Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de zece ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de zece ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei“, arată art. 29, alin. 2 din Legea nr. 272/2004.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj (DGASPC) lucrează în colaborare cu Poliția Locală și cu Inspectoratul de Poliție Județean Dolj (IPJ) pentru a identifica minorii care cerșesc. „Atunci când copiii sunt găsiți pe străzi, sunt aduși în centrul de plasament și timp de trei zile se studiază situația socială a copilului. În funcție de valoarea socială efectuată, se poate decide întoarcerea în familiile naturale, în familiile extinse ori instituirea unei măsuri de protecție a copilului“, susține Maria Dumbravă, purtător de cuvânt la DGASPC. Conform unei statistici primite de la DGASPC, în anul 2014, 205 copii au ajuns Centrul de Primire în caz de Urgență, iar pentru 24 s-a instituit o măsură de protecție.
Acțiunile primăriei pentru copiii străzii
În ceea ce privește modul în care Primăria Craiova intervine în protejarea minorilor care cerșesc în oraș s-a adoptat un protocol de colaborare care are ca obiect aplicarea unei metodologii privind copiii exploatați și aflați în situații de risc. „Prin HCL nr. 245/2012, a fost aprobat Protocolul de Colaborare încheiat între Consiliul Local al Municipiului Craiova și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj și prelungit prin act adițional, conform HCL nr.596/2014, ce are ca obiect aplicarea metodologiei de intervenție multidisciplinată și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situație de risc“, susține Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei.
