Un craiovean acuză banca la care avea un cont în valută că i-ar fi deschis abuziv un cont curent în lei, fără ca omul să fi semnat pentru deschiderea lui și fără ca el să fie înștiințat de existența acelui cont. Bărbatul a aflat întâmplător în urmă cu câteva zile că avea un cont deschis pe numele lui încă de pe 23 decembrie. Banca susține că a procedat legal când i-a deschis contul clientului și spune că l-a anunțat „telefonic“. Iată ce zice legea.
Craioveanul D.L. are de circa un an un cont în valută deschis la Marfin Bank. Tânărul acuză că pe 23 decembrie 2014 banca i-ar fi deschis abuziv un cont curent în lei, fără ca el să depună vreo cerere în acest sens, fără să existe semnătura sa pe un eventual contract cu banca pentru un astfel de cont în lei și, mai mult decât atât, fără ca el să fie înștiințat de existența acelui cont, deși mersese în bancă pe 5 ianuarie 2015. Craioveanul a primit o poprire pentru plata unei amenzi, iar banca era obligată, prin legea fiscală, să transforme banii din contul în valută în lei, la cursul din acea zi al băncii, și să îi vireze în Trezorerie, pentru a pune în aplicare acea poprire. Dar banca nu a virat direct banii către Trezorerie, ci i-a deschis omului un cont curent în lei, iar prin intermediul acelui cont nou banca a făcut transferul către Direcția de Impozite și Taxe care emisese poprirea pe numele craioveanului, pentru o amendă de 120 de lei.
Când și-a verificat situația prin internet banking a aflat că mai are un cont
Din documentele transmise de craiovean la redacție (extrasul de cont și ordinul de plată) reiese că acel cont curent în lei a fost deschis pe 23.12.2014, iar banii au fost virați pe 29.12.2014 în contul de Trezorerie indicat de Direcția de Impozite și Taxe. Tânărul susține că a aflat de existența noului cont bancar în lei în urmă cu câteva zile, la mijlocul lunii ianuarie, când și-a verificat prin internet banking de acasă contul în valută, ca să vadă dacă s-a ridicat poprirea. Așa ar fi aflat că are două conturi la banca respectivă, în loc de unul.
„Menționez că nu am fost înștiințat de acest cont deschis de către Marfin, nici înainte și nici după viramentul bancar, deși pe data de 5.01.2015 fusesem de două ori în bancă să le duc ridicarea popririi de la Direcția de Taxe și Impozite. Acest cont nedorit l-am observat acum câteva zile de pe internet banking! Altfel, nu eram înștiințat nici azi! Le-am cerut explicații de ce nu am fost înștiințat și au motivat că am avut telefonul închis, dar, totuși, aveau adresa mea de e-mail în sistem, plus că, repet, puteau să mă înștiințeze verbal, atunci când am fost în bancă“, a spus tânărul D. L. din Craiova, într-o sesizare transmisă către GdS.
Supărat că s-a ales cu un nou cont bancar pe care nu îl ceruse, omul s-a adresat conducerii centrale a băncii, pentru a i se lămuri situația. „Atunci când sucursala centrală Marfin Bank București a fost contactată de mine pentru a cere informații despre acest cont deschis abuziv, au evitat să răspundă, punându-mă în așteptare multe minute în șir. Cerând să vorbesc cu un responsabil care este în măsură să mă lămurească despre acest cont nedorit, o doamnă mi-a vorbit urât, răstit, apoi mi-a închis telefonul. Revenind pe același număr de telefon și insistând să mi se răspundă, nu am mai reușit să stabilesc un dialog“, a mai spus bărbatul.
Ulterior, bărbatul spune că le-a cerut prin e-mail reprezentanților băncii să îi închidă acel cont nedorit și că banca i-ar fi răspuns tot prin e-mail că i-a fost închis acel cont.
Bărbatul mai spune că nu a semnat vreun contract-cadru cu banca respectivă.
Banca susține că a respectat legea
Craioveanul care s-a trezit cu un cont curent deschis de bancă s-a adresat în scris instituției de credit, la sucursala centrală din București, pentru a i se explica cum a fost posibil să i se deschidă un cont curent fără acceptul lui și fără ca el să fie informat în vreun fel.
Contactați telefonic de GdS, reprezentanții Marfin Bank au precizat că banca a respectat întocmai legea atunci când i-au deschis un cont în lei clientului lor. „Banca a acționat în acest caz în deplină conformitate cu dispozițiile legale. Clientul a primit telefonic toate informațiile solicitate despre contul său. El va primi și răspuns în scris în termen legal, la sesizările făcute de dânsul. Nu vă pot oferi mai multe detalii, deoarece detalii despre situația conturilor le putem oferi doar clienților noștri“, a declarat, pentru GdS, Otilia Mitulescu, responsabil pe parte de comunicare în cadrul Marfin Bank România. Ea a mai precizat că banca nu percepe comisioane atașate acestor conturi: „Tarifele practicate de bancă pentru astfel de conturi deschise persoanelor fizice, comisioanele de întreținere și comisioanele de închidere a conturilor sunt zero“.
Ce spune legea fiscală
Codul de Procedură Fiscală prevede situațiile speciale în care banca poate face operațiuni în conturile clienților fără ca aceștia să își dea acordul. Articolul 149 din Codul de Procedură Fiscală numit (Executarea silită a debitorilor) prevede la alineatul 3) următoarele: „(3) În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb afişat de aceasta pentru ziua respectivă“. Deci, în cazul unei popriri venite de la Fisc pe numele clientului, banca are calitatea de terț poprit și are voie să indisponibilizeze banii din contul clientului fără să-l anunțe. Instituția de credit putea să-i transforme banii din contul în valută în lei și să achite suma poprită în contul Trezoreriei. Unele bănci procedează în acest fel fără a-i deschide clientului alt cont în lei, ci efectuând operațiunile de conversie din valută în lei în mod direct. Alte bănci mai deschid alt cont clienților, numit „cont accesoriu“, dar își informează clientul despre existența acelui cont, deschis pentru a se duce la îndeplinire poprirea pe contul de valută. O bancă din Craiova percepe o taxă de 30 de lei pentru operațiunile efectuate prin contul accesoriu, iar acel cont se închide numai la cererea clientului.
Avocat: „Banca nu poate deschide un cont fără consimțământul clientului”
Un avocat din Craiova contactat de GdS a precizat că băncile nu pot deschide conturi pe numele clienților fără ca aceștia din urmă să își dea acordul. „Nici o bancă nu poate să deschidă un cont în lei sau în valută, pentru un client, fără să aibă acordul expres al acestuia. Deschiderea unui cont are la bază un contract între client și bancă, astfel că banca nu poate deschide un cont fără consimțământul clientului. La rândul lor, clienții trebuie să citească cu mare atenție contractul încheiat între ei și bănci pentru a se informa cu privire la drepturile și obligațiile băncii, în special legat de obligația de informare ce revine instituției de credit, în raport cu clienții titulari de conturi bancare. De altfel, obligațiile de informare la care ne-am referit anterior sunt foarte bine detaliate în OUG nr. 113/2009 privind serviciile de plată“, a precizat avocat Lavinia Tumbăr.
Când pot băncile să deschidă un cont în numele clienților
Pentru deschiderea unui cont curent trebuie să existe o cerere din partea persoanei care vrea să-și deschidă contul, precum și semnătura acesteia (care se face în prezența funcționarului bancar), respectiv o copie după actul de identitate. „În cazul în care o bancă are prevăzută în „contractul-cadru“ sau „condițiile generale bancare“, semnate și agreate de client, o clauză referitoare la deschiderea automată a unui cont în lei pentru plata executărilor silite din contul din valută, în cazul în care clientul are doar cont în valută, doar în acest caz ar putea o bancă să-i deschidă cont curent clientului fără să aibă nevoie de acordul său și de o cerere de la acesta. Practic, clientul și-a dat acordul când a semnat «condițiile generale bancare»“, a spus un alt bancher, contactat de GdS.
Ideea este întărită și de avocatul contactat de GdS, Lavinia Tumbăr, care a spus: „Banca nu poate deschide un cont în numele clientului fără consimțământul acestuia. Este posibil ca, prin contractul-cadru, pe care clientul îl semnează inițial, când deschide contul bancar, banca să fie autorizată să deschidă un alt cont bancar, pentru client, în anumite condiții. Or semnând acest contract, clientul își exprimă consimțământul pentru deschiderea unui alt cont. În general, oamenii nu citesc acel contract-cadru stufos pe care îl semnează atunci când intră în contact cu banca pentru prima dată și devin clienți ai băncii. Clienții trebuie să păstreze acele documente și să le lectureze cu atenție!“.
Acel „contract-cadru“ se mai poate numi și „condiții generale bancare“ sau „condiții generale de creditare“, în funcție de fiecare bancă. În respectivul document este posibil ca o bancă să introducă o clauză de genul: „Banca este autorizată să deschidă automat un cont curent pe numele clientului în cazul unor executări silite, atunci când clientul are doar cont în valută, și în alte situații“ sau „Clientul autorizează banca prin acest contract să deschidă un cont curent în numele clientului, pentru efectuarea plăților ce decurg din popriri și alte executări silite“ etc. Dacă clientul a semnat acel „contract-cadru“ și a fost de acord cu condițiile generale bancare, atunci nu mai poate face nimic dacă banca i-a deschis un cont fără să îl înștiințeze pentru a plăti o executare silită în calitate de terț poprit. Dacă banca nu are dovada acceptului clientului pe acel contract-cadru, atunci nu îi poate deschide un cont. De asemenea, dacă nu există o prevedere similară în contractul-cadru prin care să fie împuternicită banca să facă astfel de operațiuni în numele clientului, atunci deschiderea unui cont fără consimțământul clientului este una neautorizată.
Contactat din nou de GdS, tânărul D.L., care s-a trezit cu un cont deschis de bancă, a declarat că în contractul-cadru semnat anul trecut cu banca nu se prevede absolut nimic despre posibilitatea deschiderii unui cont de către bancă. „Am citit cu atenție contractul, dar nu scrie niciunde că banca are dreptul legal să-mi deschidă cont în lei. Ceea ce ar fi și aberant, și ilegal într-un contract – deschiderea altui contract/cont – fără consimțământul meu. Nu ar avea nici o valoare fără semnătura mea“, a mai spus bărbatul.
Ce spune OUG nr. 113/2009 despre „consimțământul clientului“
Actul normativ prevede la art. 120 că „o operaţiune de plată este considerată autorizată dacă plătitorul şi-a exprimat consimţământul pentru executarea operaţiunii de plată“. De asemenea, la articolul 121 din OUG nr. 113/2009 se prevede „Art. 121.
(1) Consimţământul de a executa o operaţiune de plată sau o serie de operaţiuni de plată trebuie să fie dat în forma convenită între plătitor şi prestatorul său de servicii de plată. În absenţa unui astfel de consimţământ, operaţiunea de plată este considerată ca fiind neautorizată.
(2) Procedura de exprimare a consimţământului trebuie convenită între plătitor şi prestatorul de servicii de plată“.
Codul de Procedură Fiscală prevede la art. 149 că în cazul executărilor silite nu trebuie consimțământul clientului băncii pentru a face o plată din contul de valută al clientului în contul beneficiarului popririi, dar legea fiscală nu reglementează și deschiderea unui cont curent fără consimțământul omului.
