Le vedem în fiecare zi, în cele mai importante intersecții din oraș și zone din Craiova. Ne privesc, iar noi ne vedem de drum. Nu e vorba despre anumite persoane, ci despre camerele de luat vederi. Ce e, însă, în spatele lor? O echipă de oameni care urmăresc un ecran imens, strâng dovezi legate de infracțiuni sau accidente și încearcă să vegheze asupra siguranței cetățenilor și respectării legii. Acesta este centrul de monitorizare video al Craiovei.
Opt camere de monitorizare urbană și 26 de camere video pentru trafic supraveghează zi de zi activitatea din oraș. Unii le numesc „Big Brother“, pentru că ne pot urmări cu ușurință din punctele în care sunt montate, alții le apreciază pentru felul în care ajută în viața de zi cu zi. Cei din urmă sunt, în mare parte, oamenii care au conștientizat cât de importante sunt aceste camere.
Sistemele video, integrate în mari proiecte ale orașului
Centrul de monitorizare video, cu sediul într-un birou al clădirii Poliției de pe strada Amaradia, a luat naștere în urmă cu nouă ani, atunci când au fost montate primele camere de luat vederi pentru monitorizarea urbană, odată cu reabilitarea Pieței „Mihai Viteazul“. Proiectul din 2006, care includea aceste camere, nu s-a terminat acolo. În cadrul investițiilor realizate în oraș au continuat să fie incluse camere video, de data aceasta pentru supravegherea traficului. Vorbim, în principal, despre trei importante artere din oraș. Bulevardele Dacia și Decebal, reabilitate din fonduri europene în anul 2009, au beneficiat și ele de acest sistem de monitorizare, inclus în proiect, iar în prezent, camerele video montate în cadrul proiectului de reabilitare a liniei de tramvai funcționează și acestea pe Calea București.
26 de camere „urmăresc“ traficul din oraș
Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ Craiova are în grijă acest centru. Ilie Roșoga, administrator în cadrul său, a explicat unde sunt poziționate camerele care monitorizează circulația. „Vedem, pe tot acest panou, traficul rutier al orașului. Avem camere la intersecțiile Gârlești cu Decebal, Traian Lalescu cu Decebal, Brazdă cu Dacia, Amaradia cu Dacia, Brâncoveanu cu Dacia, dar și două camere la ieșirea din oraș, denumite Peco 1 și Peco 2. După aceea, avem bulevardul Tineretului, cu străzile Opanez și Iancu Jianu. Mai există o cameră la pasaj, la kilometrul zero, două la Universitate, una la blocul 12 pe Calea București, una pe Calea București la intersecția cu Nicolae Bălcescu, iar apoi urmează intersecțiile cu Petre Ispirescu și Henri Coandă. Avem camere și la Gară, dar și pe străzile Golești, Maria Tănase, în centru, la Schmidt, la Piață, dar și la intersecția străzii Calea București cu Horia și Sărari“, a explicat administratorul fiecare imagine.
Ajută în cazul accidentelor, și nu numai
Camerele video se rotesc la 360 de grade și pot mări imaginea atât de mult încât se poate vedea și cine se află într-o mașină. „Aceste camere video ne ajută foarte mult la supravegherea traficului, dar și la accidente și infracțiuni. În ultimele luni, am avut accidente de circulație la intersecția lui Brâncoveanu cu Dacia, dar și la blocul 12 pe Calea București, chiar la trecerea de pietoni. Noi colaborăm mereu cu poliția; le dăm ce le trebuie de aici, iar ei, mai departe, își fac treaba“, a mai explicat Roșoga. Imaginile captate de aceste camere rămân stocate pentru o lună în arhiva centrului. „Informațiile rămân stocate timp de 30 de zile. Dacă noi le înregistrăm, pot fi păstrate pentru mai mult timp, spre exemplu un an sau doi. Dacă nu vine cineva după ele, noi oricum le stocăm timp de 30 de zile. Apoi, ele dispar“, a mai explicat Roșoga.
Însă sistemele video nu ajută doar în cazul accidentelor sau al infracțiunilor. Poliția Locală Craiova informează că acestea pot fi de folos și în cazul blocării căilor de acces în zona intersecțiilor monitorizate, în ceea ce privește parcările neregulamentare și blocarea intersecțiilor, dar și în cazul căruțelor sau al vehiculelor ce nu respectă greutatea maximă de 3,5 tone.
Unirii, supravegheată cu opt camere fixe
În ceea ce privește camerele aflate pe strada Unirii, acestea sunt camere fixe, care nu se rotesc. „Sistemul vechi, care a fost pus pe Unirii, a fost adus de curând în centrul de monitorizare. Aici avem opt camere, începând cu clădirea Palas, Mercur, fântânile, filarmonica și până la zona Modern. Tot perimetrul este monitorizat“, a povestit administratorul. Deasupra celor opt camere de pe zona Unirii tronează o hartă care oferă informații în timp real despre semafoarele de pe bulevardele Dacia, Decebal, Tineretului și Calea București. Dacă vreunul se defectează, cei de la centrul de monitorizare sună la Sistematizarea Circulației, iar aceștia trebuie să meargă să repare avaria.
În cadrul centrului mai există și camerele video de la pasajul subteran, incluse tot în proiectul construcției acestuia, realizat pe fonduri europene. Momentan, acestea nu sunt funcționale, din cauza unor defecțiuni tehnice, însă și ele vor fi corelate cu restul sistemului. Rolul acestor camere din pasajul subteran este de a sincroniza semaforizarea de la ieșirea din pasajul subteran cu cea din intersecția de la Universitate, pentru ca mașinile să nu fie nevoite să aștepte prea mult pentru a traversa Calea București.
Ce zone vor mai fi supravegheate în viitor?
În cadrul centrului vor fi aduse, în curând, și cele 44 de camere de monitorizare urbană care vor supraveghea Centrul Istoric din Craiova. Acestea sunt montate încă din toamna anului trecut, însă sistemul nu a fost încă pornit. El va începe să funcționeze atunci când se va tăia, oficial, panglica Centrului Istoric, în luna mai.
Alte aproximativ 100 de camere ar mai urma să fie coordonate din acest centru în urma reabilitării și dotării cu supraveghere urbană a Parcului „Nicolae Romanescu“. În ceea ce privește viitorul mai îndepărtat, viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu, a explicat că urmează încă trei bulevarde care vor beneficia de monitorizare a traficului. „Pe axele următoare vrem să înaintăm studiul de fezabilitate pentru semaforizare și monitorizare video pe bulevardele Caracal, 1 Mai și Carol I. Apoi, avem în plan să facem același lucru și pe Brestei și Râului, iar, dacă vom putea, le vom include pe toate cele cinci într-un singur proiect“, a explicat Genoiu.