Oltenia este discriminată la împărțirea fondurilor europene din noul exercițiu financiar 2014-2020. Spre deosebire de celelalte regiuni din țară, cărora li s-au alocat fonduri cu 30% mai mari decât în perioada 2007-2013, Oltenia a primit cea mai mică suplimentare, de nici 2%. Acest lucru ar putea afecta planurile Agenției de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia și ale autorităților locale, care pentru prima dată în ultimii 25 de ani au conceput o strategie de realizare a unei rețele de drumuri județene strategice de 600 de kilometri care să lege localitățile din regiune. Despre cum s-a ajuns aici, ce probleme există la investițiile actuale și ce proiecte ar putea fi implementate din banii care vor veni de la Uniunea Europeană a vorbit directoarea ADR Sud-Vest Oltenia, Marilena Bogheanu, într-un interviu acordat GdS.
GdS: Oltenia a reușit să atragă fonduri europene de sute de milioane de euro pe exercițiul financiar 2007-2013. La ce să ne așteptăm de la viitorul program 2014-2020?
Marilena Bogheanu: Am reușit să realizăm o coeziune la nivel de regiune. Sunt zone în țară care, din păcate, nu ajung la acest consens și, recent, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Dezvoltare Regională s-a adoptat în unanimitate un document strategic în ceea ce privește infrastructura de transport, o rețea foarte importantă de drumuri județene, care se leagă, de exemplu, din nordul spre sudul regiunii, Vâlcea cu județul Olt, vor fi coridoare strategice. De asemenea, din județul Mehedinți cu județul Gorj, zone care leagă partea montană de turism, de zona dunăreană. Și județul Dolj are un coridor foarte important de transport. Noi sperăm să avem bani să se finanțeze această rețea de drumuri județene care va trebui să se completeze și susținem în continuare acest proiect care, din păcate, nu se finanțează prin programele noastre, și anume construirea unei autostrăzi sau a unui drum expres care să lege Craiova de Pitești. Pentru că altfel riscăm să ne izolăm din punct de vedere investițional.
Avem și inițiative legislative atunci când observăm că se produc anumite derapaje sau legislația nu este foarte clară. Am trimis, de curând, o adresă la Ministerul Fondurilor Europene în ceea ce privește amendarea Legii nr. 10 în construcții, astfel încât proiectanții și diriginții de șantier să manifeste mai multă responsabilitate, primii în ceea ce privește fundamentarea documentelor, pentru că, atunci când ai un proiect greșit, este foarte greu pentru beneficiar să mai poată să ajusteze această documentație și erorile de proiectare nu sunt acceptate, din păcate. Toate lucrurile acestea înseamnă costuri suplimentare și întârzieri destul de mari. De asemenea, faptul că diriginții de șantier nu sunt tot timpul prezenți pe parcursul desfășurării investiției și atunci se pot face o serie de greșeli. Și multe alte lucruri pe care le-am propus pentru eficientizarea în următoarea perioadă de programare 2014-2020.
GdS: Rețeaua de drumuri județene va fi finanțată din fonduri europene?
M.B.: Da, este o propunere. Sperăm ca în următorul program care, din păcate, nu este aprobat – a fost o propunere a Ministerului Dezvoltării să avem acest dialog la nivel regional și noi suntem cam primii din România care am purtat această discuție cu reprezentanții Consiliilor Județene – să avem drumuri strategice. Singura noastră problemă este legată de valoarea indicativă pentru perioada următoare. Noi considerăm că, din păcate, pe criteriile care au fost selectate de Ministerul Dezvoltării, și anume populație și suprafață, Oltenia este complet dezavantajată. Creșterea în mod real față de perioada trecută, când am avut aproape 600 de milioane de euro, este doar cu zece milioane de euro. În procente reprezintă sub 2%, în timp ce alte regiuni din țară, așa cum este regiunea Centru, au o creștere de 50%. Sigur, suprafața regiunii de dezvoltare este mult mai mare, pentru că există o zonă montană, ori, programul nostru nu se adresează zonelor montane și rurale, ci zonelor unde există așezări urbane. Considerăm că nu au fost cele mai bune criterii selectate și, repet, ne dezavantajează. Având o sumă mai mică la dispoziție există riscul să avem proiecte mai puține. Nu a fost cazul în perioada trecută, pentru că știți că am apelat la acel fond de performanță și avem, în momentul de față, o depășire de 122% față de suma alocată în perioada trecută. Dar este mult mai simplu pentru noi să construim o strategie dacă știm că avem alocată o sumă mai mare.
GdS: Cât este alocarea pentru 2014-2020?
M.B.: Propunerea inițială am contestat-o. Am scris peste tot, i-am conștientizat pe reprezentanții administrației publice locale astfel încât să facă lobby împreună cu noi. Propunerea ar fi doar cu zece milioane de euro în plus.
GdS: Care a fost valoarea proiectelor depuse pe 2007-2013 la nivelul regiunii?
M.B.: Am avut proiecte de peste un miliard de euro în prima etapă. Până în prezent, am contractat proiecte în valoare de 750 de milioane de euro, 563 de contracte de finanțare. Suma pentru investiții, fără asistența tehnică, era de 540 de milioane de euro.
GdS: Solicitările sunt foarte mari, iar alocarea pentru următorul exercițiu financiar este mică. Cine a făcut aceste criterii de acordare a fondurilor?
M.B.: Ministerul Dezvoltării le-a selectat și ni le-a comunicat pur și simplu la o întâlnire. Sperăm, avem doar o promisiune, nu s-a concretizat în vreun document, că s-ar renunța la aceste criterii și creșterea reală, pentru că față de perioada trecută unde POR a avut 4,4 miliarde de euro la nivel național, acum creșterea este de 30,2%. Și atunci noi cerem, în mod corect, să se aplice acest procent tuturor regiunilor de dezvoltare. Pentru 2007-2013 s-au luat în calcul gradul de sărăcie, nivelul șomajului, calitatea slabă a infrastructurii, dar acum s-a încercat această variantă și noi am obsevat în timp util. Pentru noi asta ar însemna în plus peste o sută de milioane de euro și am ajunge undeva la peste 700 de milioane de euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) la care se adaugă 15% contribuția guvernamentală. Sigur, în portofoliul pe care noi l-am făcut cerând posibile teme de proiecte, nevoia de finanțare ar fi de 3,5 miliarde de euro. Cam aceasta ar fi suma necesară pentru o dezvoltare echilibrată a regiunii, dar nu există banii aceștia.
GdS: Pe ce loc se clasează Oltenia ca sumă prevăzută pentru finanțare europeană?
M.B.: Din păcate, pe ultimul loc.
GdS: Deci suntem cei mai săraci și primim cei mai puțini bani.
M.B.: Da.
GdS: Dar calculele sunt revizuibile…
M.B: Noi sperăm că da. Promisiunea este certă. Nu am primit nimic oficial, dar am făcut atât de mult lobby, încât a mai rămas să scriem la Comisia Europeană. Avem un comisar european pe dezvoltare regională, Corina Crețu, dar am zis să încercăm să rezolvăm problemele la nivel național. Ministerul Dezvoltării nu este obligat să trimită Comisiei Europene aceste criterii, pentru că, totuși, programul este național. În situația în care alte regiuni nu vor avea proiecte nu cred că ne va împiedica nimeni să semnăm și noi contracte de finanțare pe o sumă suplimentară ca în perioada trecută. Există un risc. Noi am invocat acest lucru, și anume faptul că populația migrează, că este îmbătrânită în mediul rural, că avem o calitate foarte slabă a infrastructurii, un nivel destul de scăzut al investițiilor străine, deci avem toate motivele să primim o sumă mult mai mare, pentru că acesta este și principiul european, de diminuare a disparităților între regiuni.
GdS: Și cum poate concret Oltenia să beneficieze de fondurile destinate regiunii Centru, de exemplu?
M.B.: Pentru a avea un grad mare de absorbție, ministerul poate lua decizia de a ne supracontracta o sumă, dar nu mai mult de 150%. Nici nu ar fi posibil.
GdS: Revenind la rețeaua de drumuri județene de care vorbeați, despre câți kilometri este vorba și cât ar costa construirea lor?
M.B.: Noi am propus 120 de kilometri per județ, deci ajungem la 600 de kilometri în Oltenia și încercăm să echilibrăm, chiar dacă suprafața județelor nu este egală, dar trebuie să ținem cont și de acest criteriu european. Este normal să vină bani mai mulți către zonele sărace. Gorj este un județ sărac, monoindustrial, afectat de activitatea mineritului și atunci avem nevoie ca în zonele acelea montane, unde drumurile au fost stricate, să aducem bani și să refacem infrastructura de transport și să redăm aceste zone turismului.
GdS: Cât ar costa această rețea?
M.B.: Avem un cost mediu pe kilometru de 400.000 de euro. Nu avem încă studii de fezabilitate pentru toate aplicațiile propuse.
GdS: Aceste drumuri se vor completa unul pe celălalt sau se vor construi așa cum s-a întâmplat până acum, în funcție de cum dorește fiecare consiliu județean?
M.B.: S-a discutat foarte serios. Noi am organizat două întâlniri tehnice de lucru la care au participat directorii direcțiilor de dezvoltare. De asemenea, la nivel de vicepreședinte de consiliu județean s-a venit cu propunerile, noi am agreat inițial propunerile dumnealor și, pe propunerile transmise inițial de Ministerul Dezvoltării, am încercat să conducem discuția de așa manieră încât să avem coridoare de drumuri județene strategice pentru că asta s-a cerut. Avem și proiecte pe Strategia Dunării (SUERD) despre care se vorbește de ani întregi, dar nu a fost un program cu o sumă dedicată. De data aceasta, în programul operațional regional vor fi niște bani la nivel național, activitățile și proiectele de tip SUERD. Din calculele pe care le avem la dispoziție pentru cele trei județe – Mehedinți, Dolj și Olt – am avea pentru drumuri județene o sumă de 14 – 15 milioane de euro, bani care ar putea să contribuie la realizarea acestei strategii pe transport regional.
GdS: Care ar fi următorul pas pentru a atrage cât mai repede acești bani?
M.B.: În primul rând, să se aprobe programul și să se lanseze schemele de finanțare. Dacă nu se aprobă în aprilie, următoarea rundă de discuții cu Comisia Europeană va fi în septembrie. Noi sperăm ca programul să fie aprobat până la sfârșitul anului. Credem că prima schemă care va fi lansată va fi aceasta pe transport. Este vorba de axa 6 din cadrul programului pentru infrastructura de transport județeană. Am trimis acest portofoliu de proiecte la Ministerul Dezvoltării, ministerul urmează să ne dea un punct de vedere și, desigur, consiliile județene trebuie să înceapă să pregătească studiile de fezabilitate și proiectele tehnice. Se vor depune proiectele, urmează toate etapele de evaluare a aplicațiilor, contractare și execuție.
GdS: Deci, Consiliul Județean Vâlcea, de exemplu, va face un studiu de fezabilitate pentru un drum care va avea legătură cu studiul de fezabilitate pentru un drum din Dolj…
M.B.: Absolut. De la granița județului Vâlcea, același drum județean se continuă în județul Olt, dar fiecare consiliu își va face licitația proprie. Vor încerca să realizeze documentele simultan și, Doamne ajută, să nu fie probleme și să nu fie respinse proiectele. Există și riscul acesta, dar sperăm să nu fie, pentru că atunci s-ar strica toată gândirea aceasta.
GdS: Presupunând că programul ar fi aprobat în septembrie 2015, când ar începe să se toarne asfaltul în cadrul proiectului?
M.B.: Păi să facem un calcul. Dacă s-ar lansa ghidul până la sfârșitul acestui an, se lasă trei-patru luni să-și facă studiile de fezabilitate și s-ar putea să nu fie gata, pentru că acest serviciu se licitează. Cu evaluarea noastră, cu proiectul tehnic ajungem deja la sfârșitul lui 2016, când am putea semna contractele de finanțare. Lucrările ar putea să înceapă din 2017, cum durează că sunt sezoniere, de obicei, cred că putem vorbi de 2019 când vor fi gata. Noi am cam pierdut doi ani, pentru că programul este 2014-2020.
GdS: Ce alte proiecte mai pot fi finanțate din fonduri europene?
M.B.: În structura programului operațional regional, primele două axe sunt dedicate mediului de afaceri. Avem ca noutate faptul că vom finanța noi clusterele și centrele de transfer tehnologic, deci se încurajează foarte mult activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare, astfel încât universitățile care vor respecta legislația și vor să dezvolte această activitate vor putea obține fonduri pentru platformele acestea care pun în legătură mediul de afaceri și activitatea de cercetare. Apoi avem două scheme de finanțare pentru IMM-uri, una pentru microîntreprinderi și alta cu o valoare de peste 200.000 de euro pentru tot felul de IMM-uri, fondul pentru eficientizare energetică atât a blocurilor de locuințe, cât și a clădirilor publice. Deci vor putea intra în finanțare primării, spitale, școli care să vizeze aceleași actitivăți de anvelopare, modernizare a instalațiilor de încălzire.
GdS: Care este suma disponibilă pentru reabilitare termică în Oltenia?
M.B.: Circa 80 de milioane de euro ca sumă indicativă doar din FEDR, fără contribuția bugetului de stat. Putem ajunge la o sută de milioane de euro. Nu sunt foarte mulți bani, știu. Altă noutate ar fi și fondul pentru iluminatul public și se ține cont de cele mai noi tehnologii în domeniu la nivel mondial, scheme de finanțare care vizează infrastructura educațională. Aici vor fi eligibile și construcția, modernizarea și extinderea creșelor și a grădinițelor. Ele nu au fost eligibile până acum.
GdS: Care sunt noutățile în domeniul sănătății?
M.B.: În ceea ce privește infrastructura medicală, sunt eligibile ambulatoriile și ambulatoriile de specialitate. S-a ținut cont de propunerea pe care chiar noi am formulat-o, și anume să se introducă și Unitățile de Primiri Urgențe (UPU), ca fiind eligibile, și avem acolo scris și o unitate regională medicală, deci un spital regional. Dar nu știu dacă vor fi suficienți bani. Suma nu este corelată. Este vorba de 80-90 de milioane de euro, dar cu banii ăștia la nivel de regiune nu poți să faci și ambulatorii, și UPU și să faci și un spital regional. Este mult prea mică suma. Ne-ar fi trebuit 300-400 de milioane de euro și pentru acest spital. Craiova este deja selectată pentru a fi eligibilă. Dacă vor fi fonduri și se va construi un spital, doar Craiova va fi eligibilă.
Vor mai fi bani pentru activitățile și investițiile în domeniul turismului și a monumentelor istorice de categoria A și obiectiv Unesco. Vor mai fi bani pentru digitalizarea datelor, cadastru, dar va fi o singură aplicație la nivel național gestionată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și, bineînțeles, dezvoltarea urbană. De data aceasta, vor fi foarte mulți bani pe ceea ce înseamnă dezvoltarea investițiilor publice în marile orașe. Este vorba de aproximativ 300 de milioane de euro. Se va merge cam pe aceeași structură de poli de dezvoltare, centre urbane. Sperăm să fie și zonele metropolitane, bani care vor veni pentru reabilitarea străzilor, spații verzi, iluminat public. Primăria Craiova are șanse să cumpere pentru transportul public vagoane pentru tramvaie și tot felul de mașini ecologice pentru transport public…
GdS: Adică autobuze ecologice…
M.B.: Da, exact. Sunt prinse în program. Modernizarea stațiilor pentru transportul public, adică echipamente de tip e-ticketing, afișaje electronice cu privire la ora la care trece ultimul autobuz sau câte minute mai sunt până când sosește următorul autobuz. Avem și o componentă care vizează dezvoltarea zonelor sărace. Încă nu există criteriile de sărăcie ca să le putem comunica primăriilor astfel încât să-și poată face o strategie, dar acolo, pe lângă activitățile de tip social, cum ar fi creșe, grădinițe, pot fi inițiate și activități economice.
GdS: Spuneați că zonele metropolitane ar putea fi și ele prinse în program…
M.B.: Dacă nu sunt prinse ca denumire, oricum vor fi fonduri pentru activitățile pe care vi le-am spus. În perioada trecută au fost câteva proiecte pentru câteva localități din zonele rurale. Aceasta ar fi singura diferență. Cu Craiova s-au semnat pentru perioada 2007-2013 proiecte de aproape 150 de milioane de euro. Poate nu vor mai lăsa eligibile localitățile rurale din zonele metropolitane.
GdS: Există proiecte finanțate din programul 2007-2013 în pericol să nu poată fi implementate până la finalul acestui an?
M.B.: În cazul Centrului Brâncuși de la Muzeul de Artă din Craiova există pericolul să nu se contracteze lucrarea pentru că nici până în prezent nu s-a aribuit contractul de execuție a lucrării. Lucrarea este extrem de pretențioasă, trebuie să se excaveze foarte mult în subteran. Deja constituim o listă de proiecte cu risc.
GdS: Câte proiecte sunt în această situație?
M.B.: Puține. Sunt câteva aplicații ale Primăriei Craiova, ultimele șapte, pentru reabilitarea energetică a blocurilor de locuințe, care, din păcate, nu au fost contractate încă. Există riscul să nu se mai contracteze, pentru că și ministerul acceptă până la o anumită dată să mai contracteze. Ei nu vor ajunge la sfârșitul anului 2015 să contracteze pentru că își dau și ei seama că se închide exercițiul financiar. Deci, ce nu se semnează ca și contracte de finanțare până la sfârșitul lui aprilie nu se mai contractează. Ar mai fi Muzeul Porțile de Fier în Mehedinți, unde, în timpul execuției, s-a găsit un sit istoric și a trebuit să se oprească lucrările. Acolo a intrat și constructorul în insolvență. Mai avem cetatea Sucidava la Corabia. Pe lângă primării, noi vorbim și cu consiliile județene să dea o mână de ajutor financiar, pentru că a fost un impediment. Beneficiarul trebuie să aibă bani să cofinanțeze aceste proiecte. S-a rezolvat problema mecanismului financiar. Înainte se acorda un avans și se venea cu o cerere de rambursare, adică beneficiarul făcea cheltuiala, noi verificam documentele și apoi se aviza cererea de plată. De data aceasta, vorbim de cereri de plată direct. Dacă avem lucrări executate, verificăm documentele, banii se duc direct la executantul lucrării în 45 de zile. Nu se mai stă ca înainte 90 de zile, deci s-a urgentat.
GdS: Există posibilitatea ca acest proiect și altele aflate în această situație să fie finanțate din banii alocați perioadei 2014-2020?
M.B.: Cred că nu. Există o singură variantă. S-a aprobat o prelungire a programului până în septembrie 2016 pentru proiectele care nu au fost finalizate din punctul de vedere al investiției până în 2015. Este o măsură anunțată și discutată destul de serios, pentru că și alte state membre ale UE au propus lucrul acesta Bruxellesului, președinția Uniunii Europene este deținută de Polonia. Pentru acestea se va constitui un fond de rezervă al guvernului la care autoritățile publice locale se pot împrumuta. Nu se știe, poate va trebui să dea acești bani înapoi. Deci există șansa aceasta ca, până în septembrie 2016, să ducă investiția la bun sfârșit.
GdS: În ce situație este Water Park-ul?
M.B.: Acolo au venit aprobate câteva cereri de plată. Deci ministerul nu a stagnat plățile la acel proiect. Dacă cei din primărie urmăresc cu atenție lucrarea, nu există risc. Timp este suficient, pentru că ei, la nivel de plăți, sunt undeva la 30-40% din lucrare.
GdS: Ce proiecte din fonduri europene considerați că sunt emblematice pentru Oltenia pe exercițiul 2007-2013?
M.B.: Dificil de răspuns, pentru că pentru noi toate sunt importante. Deja Vâlcea începe să se dezvolte economic din turism. În Govora, Călimănești și Olănești au fost reabilitate parcurile balneare. Am semnat un contract pentru o zonă schiabilă cu Baia de Aramă. Sperăm să fie fonduri. Am finanțat proiecte frumoase și în Orșova. Emblematice, dacă vreți, sunt Centrul Istoric din Craiova, Facultatea de Drept, Centrul Multifuncțional. Un impact mare va avea și parcarea subterană. În Gorj avem foarte multe centre sociale, în Mehedinți avem proiecte pe turism și monumente istorice. Probabil în două luni va fi finalizat Teatrul „Theodor Costescu“. Este o clădire simbol pentru severineni și este și monument istoric în același timp. În Olt, avem Spitalul din Slatina. Primăria s-a descurcat foarte bine pe proiectele de eficientizare energetică a blocurilor, bursa de cereale de la Corabia, muzeul județean.
GdS: Cu ce credeți că va rămâne Oltenia după exercițiul financiar 2014-2020?
M.B.: Eu mi-aș dori foarte mult cu infrastructura de sănătate. Să avem acest spital regional, să avem UPU modernizate măcar în fiecare spital județean, să avem o rețea de drumuri județene funcționale. De asemenea, turismul. Eu consider că, în Oltenia, turismul poate deveni o industrie care să genereze locuri de muncă și venituri, să avem dezvoltate acele comunități sărace, centre meșteșugărești.
