Comuna Baia de Fier, din județul Gorj, așezată la poalele munților, este întinsă pe albia râului Galbenul, fiind mărginită în partea de est de alt râu, Olteț. În acest colț de lume oamenii trăiesc în armonie cu natura, iar călătorii sunt cuceriți de peisaje și răsfățați cu preparate culinare alese.
Baia de Fier și-a primit numele în vremuri de demult, pe vremea exploatării primitive a minereului de fier, care era purificat cu ajutorul apei dirijate în gropi mari, săpate în pământ. De atunci s-a scurs mult timp. Lucrurile au evoluat, zona s-a schimbat. Au apărut mai multe gospodării, care completează în mod armonios spectacolul naturii.
Nu ai cum să nu fii cucerit de frumusețea locului, de gospodăriile îngrijite în mijlocul cărora se înalță case mândre. Pe culmi, în depărtare, câteva mioare aflate la păscut vin să completeze tabloul naturii. Parcă un pictor s-ar juca pe pânza de un verde primăvăratic, pictând puncte albe. Ici-colo, câteva tractoare afânează pământul. Într-o altă gospodărie, pe o culme ce oferă o panoramă de vis, femeile casei au ieșit la cultivat de cartofi, în vreme ce bărbații meșteresc la un tractor ce tocmai a terminat de arat bucata de pământ primită moștenire de la străbunici. Agricultura nu este ocupația de bază a oamenilor de aici. Au terenuri puține și le muncesc pentru a-și asigura traiul, dar și pentru a le oferi animalelor din bătătură furajele de care au nevoie. Nu există gospodărie în care să nu fie un porc, vaci, păsări. În majoritate crescători de ovine, localnicii se mândresc cu cea mai bună telemea de oaie, dar și cu tocanu de oaie „crescută natural, la munte“, preparat „afară, la tuci, pe foc de lemne“, după cum ne explică Ileana Chiriac secretul bucatelor care cuceresc cel mai pretențios călător prin aceste locuri. Și dacă la aperitiv pe masă își găsește locul gustoasa telemea de oaie, iar la felul principal tocanu de miel, la desert turiștii sunt răsfățați cu prăjituri de casă, dar și cu deliciosul cozonac copt în cuptor pe vatră. „Nu există gospodărie fără un astfel de cuptor“, ne explică Ileana Chiriac.
Frumusețile din adâncuri – Peștera Muierilor
Și după o masă copioasă, călătorul prin Oltenia este ghidat de oamenii locului din Baia de Fier să descopere frumusețile din adâncul muntelui, în Peștera Muierilor. Monument al naturii, peștera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peștera a adăpostit în vechime, în vreme de război, când bărbații plecau la lupte, copiii și femeile, de aici trăgându-se și numele ce-l poartă astăzi.
Este impresionant să vezi ce a făcut apa din roca muntelui și ce mai face în continuare, deoarece apa și umezeala de pe munte, amestecată cu calcarul prin care trece, contribuie în continuare la formarea stalactitelor, stalagmitelor și în final a coloanelor.
Atracțiile peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, imaginea Stâncii Însângerate denumită astfel din cauza oxidului de fier. Sala cu Guano, Sala Turcului, dar și bucățile din schelete de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți trezesc admirația celor care pornesc pe aleea construită printre stânci de apa, ce a sculptat tot felul de forme și figuri atractive.
Infrastructura, problemă prioritară în Baia de Fier
Și, totuși, călătorul prin aceste locuri va avea și dezamăgiri. Problemele din infrastructură, rămase încă nerezolvate din lipsa fondurilor, strică frumoasa imagine a locului.
„Baia de Fier este o zonă frumoasă, tranzitată de zeci de mii de turiști care vin să viziteze Peștera Muierilor, Polovragi, Transalpina. Din păcate, în ultimii doi ani, numărul lor a scăzut din cauza închiderii acestui drum. În plus, mai sunt probleme în ceea ce privește infrastructura. Trebuie rezolvate pentru ca turiștii să nu plece cu un gust amar“, a spus primarul comunei Baia de Fier, Dumitru Turbăceanu.
Așa se face că la primărie se continuă proiectele începute în anii trecuți, dar se întocmesc și planuri noi. „Avem o investiție la două rețele de distribuire a apei în zona Rânca – Corneșu Mare și satul Cernădia. Am mai finalizat o lucrare de alimentare cu apă începută de câțiva ani în zona Șopcea, un cătun cu 15-16 case.
Cu toate că suntem la poalele munților și trec două râuri prin localitate, în anumite zone sunt probleme privind aducțiunea de apă deoarece sunt zone mai înalte.
De asemenea, avem în derulare construcția a două poduri peste râul Galbenul, unul pe finanțare de la guvern pe calamități, pentru că în urma inundațiilor din luna iulie anul trecut a fost afectat în proporție de 50 la sută. E aproape finalizat. Celălalt pod în lucru, tot peste râul Galbenul, este la ieșirea din Peștera Muierilor. Și aici lucrările sunt executate în proporție de 80 la sută. Continuăm asfaltarea câtorva drumuri în zona Satului Nou, cum îi spunem noi.
Ca proiecte noi, avem în vedere două lucrări majore: reabilitarea sistemului de aducțiune și distribuire a apei și rețeaua de canalizare. Am semnat contractele cu Ministerul Dezvoltării, pe Ordonanța 28, dar, din păcate, până acum nu avem finanțare.
Mai sunt multe probleme de rezolvat. În satul Cernădia, care aparține de Baia de Fier, sunt două drumuri care necesită asfaltare urgentă, dar așteptăm să vedem ce măsuri se vor deschide pe fonduri europene ca să le putem accesa pentru că din bugetul local nu ne permitem“, am primit lămuriri din partea edilului comunei.
Drumurile, alimentarea cu apă, canalizarea nu sunt singurele probleme ce își caută rezolvarea. Atragerea de investitori care să conducă la crearea de locuri de muncă atârnă greu pe umerii primăriei. „Pe raza administrativă a comunei Baia de Fier a funcționat cu ani în urmă o mină de grafit, singura din țară. În 1996 a fost închisă. Chiar dacă ea nu a aparținut Gorjului, rezerva de grafit fiind administrată de Salrom Vâlcea, mulți localnici din Baia de Fier aveau un loc de muncă acolo. Odată cu închiderea ei au rămas fără serviciu. Aceeași soartă au avut-o și oamenii din Baia de Fier, Novaci, Bumbești, Alimpești care lucrau la fabrica de cherestea, căci și ea și-a închis porțile cu ani în urmă. Problema cea mai mare este că nu vine nimeni să investească aici, să facă o fabrică“, ne explică primarul Dumitru Turbăceanu.
Natura cu frumusețile sale le aduce în pragul casei turiști. Poate, într-o bună zi, printre ei se va găsi și un investitor care va pune pe picioare o afacere care să-i ajute să prospere pe tinerii care nu vor să plece de pe aceste meleaguri binecuvântate.
Grădinița cu program prelungit, o noutate în zonă
La Baia de Fier funcționează, din septembrie 2014, o grădiniță cu program prelungit, la care vin și copii din localitățile vecine. „Grădinița e frecventată de 14 copii cu vârste între doi și șase ani. Copiii beneficiază în această grădiniță de toate condițiile necesare, de la asistență medicală la cantină, dormitor, sală de clasă cu mobilier modern, nou. Sperăm ca pe viitor numărul lor să crească. Sperăm ca părinții să înțeleagă cât de benefic este acest program pentru copiii lor, căci aici își formează niște deprinderi pe care acasă cu greu le cultivăm“, a precizat educatoarea Maria Jitaru.
