Zeci de monumente istorice din judeţul Gorj au nevoie urgentă de reparaţii. Potrivit Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Gorj, pe lista monumentelor istorice aprobată prin ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional sunt înscrise 87 de situri arheologice, 362 de monumente istorice de arhitectură, 24 de monumente de for public şi 28 de monumente comemorative. În urma monitorizării monumentelor istorice de arhitectură s-a constatat că toate construcţiile de arhitectură din lemn, predominant biserici, au nevoi diferite faţă de restul obiectivelor care sunt executate din cărămidă. Multe dintre ele au nevoie de lucrări de restaurare-consolidare, restaurări ale picturii, refacerea tencuielilor exterioare sau a acoperişului. În plus, unele dintre bisericile din lemn au acoperişul realizat din tablă sau din ţiglă, materiale improprii pentru valoarea arhitecturală şi incompatibile cu statutul de monument istoric.
Situaţie gravă la 57 de monumente
Situaţia cea mai gravă se întâlneşte la 57 de obiective care ar necesita neapărat lucrări de restaurare. Pe lista monumentelor grav deteriorate se află: Casa „Costică Bărbătescu“ din Bărbăteşti, Casa „Moangă-Pleşoianu“ din Săcelu, Cula „Cioabă-Chintescu“ de la Şiacu, Slivileşti, Biserica de lemn „Sf. Gheorghe“ Pişteştii din Vale, Bălăneşti, Biserica de lemn „Sf. Nicolae“ de la Baia de Fier, cătun Sohodol, Biserica „Sf. Nicolae“ de la Fărcăşeşti-Aninoasa, Casa din Brăneşti, Biserica „Sf. Nicolae“ din Ansamblul „Glogoveanu“, comuna Glogova, Casa „Cepleanu“ de la Ceplea, Biserica de lemn „Sf. Nicolae“ din Polovragi sau Cula de la Groşerea. „Noile reglementări care modifică Legea nr. 422/2001 a monumentelor istorice insistă pe cuprinderea în Planul Naţional de Restaurare a obiectivelor de categorie A, de importanţă naţională, principalul rol în alocarea de resurse pentru restaurarea patrimoniului cultural de categorie B revenind bugetelor locale şi judeţene care au posibilitatea de a finanţa astfel de lucrări. În condiţiile iminentei integrări în Uniunea Europeană se va crea o nouă oportunitate de a accesa fondurile structurale care au ca măsuri pentru dezvoltarea rurală restaurarea patrimoniului construit. Însuşi Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 prevede ca măsuri pentru realizarea strategiei naţionale restaurarea patrimoniului construit ce va putea fi folosit ca oportunitate de dezvoltare, spre exemplu a turismului. Pentru unele monumente istorice există deja proiecte de restaurare, fie a imobilului, fie a picturii, dar încă nu au surse de finanţare sau acestea sunt insuficiente“, a declarat Pompiliu Ciolacu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj.
Nu se cunoaşte legislaţia în domeniul restaurării
Potrivit lui Pompiliu Ciolacu, autorităţile responsabile nu cunosc legislaţia referitoare la restaurarea monumentelor istorice şi din acest motiv au loc intervenţii neautorizate: „Din cercetările noastre de teren rezultă o defectuoasă cunoaştere la nivel local a legislaţiei privind protejarea monumentelor istorice. Aceasta duce la constatarea unor frecvente intervenţii neautorizate la monumentele istorice, intervenţii care s-au petrecut într-un timp îndelungat şi a căror remediere ne va pune în situaţii conflictuale cu comunităţile locale. Tocmai de aceea, anual am organizat seminarii de instruire a responsabililor cu monumentele istorice din cadrul primăriilor, privind legislaţia în domeniu. Sperăm ca, în timp, printr-o susţinută activitate de educaţie a comunităţilor locale, dar şi printr-o atentă supraveghere a reprezentanţilor autorităţilor locale, cu care ne dorim o colaborare mai strânsă în acest domeniu, să reuşim să înlocuim acoperişurile realizate necorespunzător cu cele din şiţă care dau autenticitate şi originalitate acestor bijuterii ale arhitecturii gorjeneşti. Din fericire, acesta este un tip de intervenţie reversibil, în comparaţie cu situaţiile în care am găsit interiorul bisericii din lemn pictat, iar dispoziţia noastră de sistare a lucrărilor şi punere în legalitate era tardivă atâta vreme cât am surprins intervenţia la final“. Pompiliu Ciolacu a mai precizat: „De remarcat este şi lipsa de interes pentru îngrijirea monumentelor istorice, biserici, care nu mai sunt folosite în cult și în jurul cărora sunt lăsate animale să pască, vegetaţia creşte în voie, uneori şi cu importante consecinţe asupra monumentului (Biserica de lemn «Sf. Gheorghe» din Sâmbotin, Biserica de lemn «Adormirea Maicii Domnului» din Frăteşti, Leleşti, Biserica de lemn «Sf. Dumitru», Vlădoi, Schela, Biserica de lemn «Sf. Nicolae», Polovragi – acoperită cu tablă într-o manieră mai mult decât improprie – Biserica «Adormirea Maicii Domnului» din Cruşeţ, Slăvuţa. Zona de protecţie a monumentelor istorice este, de asemenea, văzută ca o povară pentru administraţiile publice locale care nu înţeleg să protejeze cadrul natural construit. Aşa apar construcţii neautorizate în zona de protecţie şi nu suntem ajutaţi să reglementăm situaţia nici chiar atunci când ne-am autosesizat“.
