Comuna Brastavățu, una dintre cele mai mari din județul Olt, este cunoscută ca fiind predominant agrară. Culturile de cereale și, mai nou, cele de lavandă, dar și numeroșii crescători de animale ar putea constitui tabloul perfect al unei localităţi prospere. Lipsa unui sistem de irigații compromite însă culturile și dă mari bătăi de cap fermierilor.
Creșterea animalelor și agricultura reprezintă principalele îndeletniciri a celor ce își duc traiul în comuna Brastavățu din județul Olt. Culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui se văd la tot pasul. În miezul zilei, sub razele calde al soarelui de vară, oamenii sunt la câmp. Încă de la cântatul cocoșului au lăsat traista cu merinde la capătul rândului și au început să prășească porumbul. Pentru ca producția să fie bună, e nevoie de multă muncă. „Am pus porumb și floarea-soarelui că nu am putut să semănăm grâul astă-toamnă din cauza ploilor. Acum prășim porumbul, că dacă el crește încet, pălămida, iarba, arde-le-ar focul, îl sufocă. Am dat și cu ierbicid, dar nu e suficient. E muncă multă. Nu mai scoatem noi ce-am băgat, și să nu punem la socoteală cât săpăm!“, explică Maria Cojocaru. Și pentru că gândul gospodarului este mereu la orătăniile din curte, tanti Maria îndeasă într-o plasă câteva mănunchiuri de iarbă. „Nu pot pleca acasă cu mâna goală, așa că le duc ceva de-ale gurii de la câmp“, ne explică în timp ce așază plasa pe coada sapei și ia drumul casei.
Fiecare se îngrijește cum poate de bucata sa de pământ. Amărăciunea cea mare vine însă atunci când culturile nu se dezvoltă, iar producția e compromisă în lipsa apei. „Sunt oameni care muncesc în zadar. E păcat că avem acest pământ foarte bogat și fertil, dar nu avem picătură de apă. Oamenii au înființat, împreună cu cei din localitățile învecinate, o asociație intercomunitară în vederea atragerii de fonduri europene pentru realizarea unui sistem de irigații. Le trebuie ajutorul statului și al autorităților implicate“, a precizat Cici Constantin Oprea, primarul comunei Brastavățu.
Extinderea culturilor
Printre lanurile galbene de grâu și cele verzi de porumb, se întrevede o pată de culoare violet. Este o cultură de lavandă. Nu se auzise în Brastavățu de o asemenea cultură, când Costel Culcescu le-a pus la dispoziție copiilor săi pământul, ca să pună levănțică. De o viață întreagă, de pe bucata aceea de ogor, primit de la părinții săi, se recolta porumb, grâu sau floarea-soarelui, nicidecum levănțică. În toamna anului 2013, a cultivat pentru prima dată această plantă. În iunie 2014 a venit vremea recoltatului. Nu aveau utilaje, nici nu știau foarte multe lucruri despre lavandă. S-au gândit că cea mai bună metodă de recoltare este cea manuală, tăierea mănunchiurilor cu secera. Le-au legat apoi,
le-au dus acasă și le-au înșirat precum foile de tutun pe gard la uscat. „Le-am frecat între mâini și le-am vânturat, apoi le-am pus în săculeț și așa am vândut florile uscate de levănțică din prima noastră producție. Ideea unei astfel de culturi nu a fost a mea, ci a copiilor. În comună nici nu se auzise de astfel de cultură. Am cumpărat răsaduri din Bulgaria și în toamna lui 2013 am înființat această cultură, care se întinde pe o suprafață de peste două hectare. S-a prins bine. Este o plantă rezistentă atât la secetă, cât și la ger. Dovadă stă faptul că și anul acesta a dat o producție bună de flori. Peste o săptămână e timpul să trecem la recoltat. Dorim să obținem acum ulei de lavandă“, a povestit Costel Culcescu.
Culturile au început să se extindă la Brastavățu. E vorba nu numai de cele de plante medicinale şi aromatice, dar și de cele de legume în câmp. Pe terenurile agricole, spre cătunul Gara Vișina, în mijlocul câmpului, câteva solarii atrag atenția. Un tânăr întreprinzător pasionat de legumicultură a optat pentru cultura protejată de legume. Legumicultura nu îi era străină, o practica de ceva timp, iar producția era una bună. Gogoșarii, ardeii capia, roșiile plantate în câmp i-au adus profit. Atunci când ploile de anul trecut i-au compromis cultura de roșii în proporție de 60 la sută, s-a gândit că este timpul să adopte modelul legumicultorilor cu tradiție din localitățile învecinate, care cultivă legume în sistem protejat, tip solarii. „Anul acesta, am început să fac cultură în câmp protejată. Am vinete în solarii. Plantele se dezvoltă altfel, producția e mai bună. Am făcut solariile din banii mei, atunci când i-am avut. Nu am renunțat nici la culturile de legume în câmp, și anul acesta am pus roșii. Răsadurile mi le fac eu, cumpăr doar semințele. Aici stau 24 de ore din 24. Ca să ai producție trebuie să muncești mult, la fel cum trebuie să-ți placă foarte mult ceea ce faci“, explică Alexandru Butoi.
„Când merg cu ele la păscut și le văd cum arată, crește inima în mine“
Oamenii din Brastavățu nu sunt doar agricultori, ci și crescători de animale. Pe raza comunei, în preajma Bălții Crușovu, s-au așezat cu caprele, oile, vacile câțiva localnici. Și-au ridicat acolo stâne. Am poposit și noi la una dintre ele. L-am întâlnit acolo pe Doru Tolica. Are 133 de oi și 34 de capre. Majoritatea timpului și-l petrece cu animalele sale. Nu are încredere să le lase pe mâinile străinilor. Acolo, la stână, și-a amenajat o cămăruță. Și-a adus cu el din gospodăria de acasă și câteva găini, gâște. Viața la stână nu i se pare grea. „De când m-am pomenit cresc animale. Dacă ar fi să o iau de la capăt, tot asta aș face, pentru că așa sunt obișnuit. E o plăcere pentru mine să stau între ele, să le privesc. Când merg cu ele la păscut și le văd cum arată, crește inima în mine“, spune Doru Tolica.
S-a gândit să crească numărul lor, dar a capitulat de fiecare dată. „Aș ține mai multe animale, dar nu avem cu ce le crește. Iarba e uscată și dacă nu plouă e greu să le asigurăm hrana. Lâna nu o mai cumpără nimeni, așa că îi dăm foc. În anii trecuți, mai veneau unii de la Bistrița. Dădeam un kilogram de lână și primeam unul de sare pentru animale. Acum nu mai vine nimeni. Noroc că mai vindem brânza prin piață“, explică Doru Tolica.
Crescătorilor de animale le întinde o mână de ajutor primăria, care a cultivat pe cele 25 de hectare de teren ale comunei lucernă, care după recoltare le este distribuită.
Comuna Brastavățu, cu oamenii săi destoinici, pasionați de ceea ce fac, reușește să surprindă călătorii pe aceste meleaguri și să nască în sufletul lor mândria de a se numi, asemeni lor, olteni.
Proiecte în derulare la Brastavățu
În curând, comuna Brastavățu se va putea mândri cu o modernă piață agroalimentară, cu un cămin cultural reabilitat, tot astfel cum proiectele legate de alimentare cu apă, canalizare și asfaltare vor continua.
„Cu ajutorul consiliului județean am reușit asfaltarea Drumului Județean 544 și a Drumului Comunal 131. În proporție de 60 la sută s-a făcut și pietruirea. Așteptăm, în funcție de finanțări, să pietruim și celelalte ulițe. De asemenea, piața agroalimentară, realizată pe fonduri europene și cu ajutorul grupului de acțiune local, este gata în proporție de 95 la sută. Sper ca pe 29 iunie, când avem termenul-limită de finalizare, să-i dăm drumul. Căminul cultural va intra și el în reabilitare, căci am primit de la Compania Națională de Investiții și ordinul de începere a lucrărilor de reabilitare, modernizare și dotare. Sper ca sărbătorile de iarnă să ne prindă și cu acest obiectiv finalizat“, a precizat primarul comunei Brastavățu, Cici Constantin Oprea.
