Sistemul medical românesc are nevoie de resuscitare. O spun medicii, dar și pacienții care sunt sătui să se plimbe de la un cabinet la altul, să cumpere medicamente, deși sunt asigurați. Eșecul programului de prevenție a cancerului de col uterin, dar și subdezvoltarea consultațiilor la domiciliu sunt temele abordate de această dată.
Medicina de familie este un pilon principal în sistemul de sănătate. Au înțeles asta francezii, germanii, spaniolii atunci când au reformat sistemul. La noi, însă, sistemul îi trimite pe oameni direct în spitale. Și acolo ajung, din păcate, prea târziu. În sate, pentru că medicul lipsește, mulți pacienți se tratează după ureche, cu medicamente luate de la farmacii, care sunt dornice de profit. Statisticile din industria farmaceutică arată că 73% dintre români îşi administrează singuri medicamente. Automedicația este însă o problemă întâlnită și în rândul persoanelor din mediul urban, iar asta reprezintă un mare risc, atrag atenția medicii. „Pacientul se duce la farmacie și i se recomandă diverse medicamente. Farmacistul poate recomanda numai suplimente nutritive. În alte țări, în afară de Ibuprofen și Paracetamol nu se dă nimic fără rețetă. Iar la Ibuprofen în afară de doza de 200 mg, cea de 400 sau 600 nu se dă fără prescripție medicală. Este o lacună legislativă din partea statului român pentru că permite farmaciei să vândă orice, inclusiv antibiotice, anxiolitice. În mediul rural sunt probleme și din cauza lipsei medicilor. Aceasta poate să fie justificată prin faptul că, în cazul unei comune cu mai multe sate, medicul are cabinetul în comună și mai greu ajunge în sate“, spune dr. Dalida Mosorescu, medic de familie.
„În Franța se fac multe consultații la domiciliu“
Dacă în alte țări îngrijirile la domiciliu sunt prioritare, în România, mai ales în mediul rural, cu greu medicul ajunge în casele pacienților. Deși reprezintă o alternativă mai flexibilă și mai ieftină, serviciile la domiciliu sunt subdezvoltate la noi în țară. De la 1 aprilie 2015, numărul maxim de consultații la domiciliu ce pot fi acordate lunar de medicii de familie s-a dublat de la 21 la 42. Cel puțin în teorie. „Problema este că nu avem cum să validăm consultația la domiciliu cu cardul de sănătate. Cine poate să meargă cu cititor la el, cu internet, cu semnătură, cu imprimantă? Este exclus“, spune un medic de familie.
În Franța, în schimb, se fac foarte multe consultații la domiciliu, în special în mediul rural. Și aici lucrează și cei mai mulți medici români plecați să-și practice meseria peste hotare. „Acolo lucrează cei mai mulți dintre medicii români care pleacă de aici. Să nu vă închipuiți că lucrează în Paris. În Franța se fac multe consultații la domiciliu cu mașina proprie, dar și plata este pe măsură. Și la noi medicii din rural și-ar face mai bine treaba dacă ar fi stimulați. Dar, atâta timp cât își distrug mașina prin toate hârtoapele și sunt plătiți cu 15 lei, e mai greu“, explică dr. Mosorescu.
„În alte țări, regula nu se schimbă odată cu apariția unui nou guvern sau ministru“
Prevenția nu este printre prioritățile sistemului de sănătate din România, deși aplicarea unor programe pe termen lung ar reduce numărul de bolnavi și implicit costurile. Dacă în alte țări programele de prevenție sunt niște politici sanitare adoptate pe termen lung, la noi, odată cu schimbare ministrului, cade și programul. „În străinătate, programele merg pe termen lung și sunt atât de bine implementate încât există acțiuni coercitive asupra pacientului care nu se prezintă la examenul de bilanț sau la controlul de prevenție. Pe de altă parte, acestea sunt plătite foarte bine. Câteodată mult mai bine decât consultațiile curative, pentru a stimula toți medicii să facă bine tot mecanismul ce ține de prevenție. În alte țări, regula nu se schimbă odată cu apariția unui nou guvern sau ministru. Exemplul elocvent de cum stau lucrurile la noi este ceea ce se întâmplă cu vaccinarea HPV împotriva cancerului de col uterin. A venit un ministru care a promovat asta, acum el numai este în funcție și s-a terminat și programul“, adaugă dr. Dalida Mosorescu.
„Programul pentru prevenția cancerului de col uterin, un eşec“
Dr. Dalida Mosorescu este unul dintre formatorii programului pentru prevenția cancerului de col uterin și explică de ce este sortit eșecului acest proiect. „Programul pentru prevenția cancerului de col uterin este un eșec. Sunt unul dintre formatorii pe acest program, am ținut cursuri în județele Olt și Dolj în 2012. Programul a început cu mult entuziasm, medicii de familie au fost instruiți și pentru prevenția cancerului de sân și a celui colorectal. Am instruit medicii de familie să recolteze probe pentru examenul Babeș-Papanicolau și ne-am trezit la finalizarea proiectului că aceștia nu au obținut acceptul de la minister ca să recolteze probe pentru acest test. Nu există o explicație. Este o procedură simplă care în secțiile de ginecologie este făcută de o asistentă și ar fi putut să fie realizată și în cabinetele de medicină de familie. Dar pur și simplu nu au mai fost implicați medicii de familie“, povestește dr. Mosorescu.
„Ar fi foarte bine dacă o comisie ar verifica modalitatea de recoltare“
Dalida Mosorescu consideră că ar trebui controlată maniera în care se recoltează probele pentru examenul Babeș-Papanicolau. „Pentru o recoltare corectă, pentru un material celular suficient, periuța de recoltare este destul de scumpă. Or, Ministerul Sănătății a pus la dispoziția medicilor numai spatula, iar aceasta nu este suficientă.
Există trei zone din care trebuie exfoliate celulele și dacă nu avem periuța trebuie folosită obligatoriu metoda combinată, iar pacientele mele mi-a spus clar că lor li s-a recoltat doar cu spatula din lemn. Asta înseamnă că examenul este incomplet și rezultatul este incert. Ar fi foarte bine dacă o comisie ar verifica modalitatea de recoltare pentru că am avea surprize foarte mari“, concluzionează medicul de familie Dalida Mosorescu.