Unii români inventivi au încercat să falsifice bonurile fiscale, pentru a intra în posesia premiilor puse în joc la Loteria bonurilor fiscale. Doar că ANAF i-a descoperit foarte ușor pe cei rău-intenționați, deoarece elementele prezente pe un bon fiscal pot da inspectorilor ANAF date certe despre emitentul bonului și chiar și zona din care provine casa de marcat de pe care au fost emise bonurile. Dar iată cum au putut unii să falsifice bonuri fiscale și cum putem să ne trezim că primim bonuri nefiscale, după ce mergem la cumpărături.
Inventivitatea românilor nu are margini. Mai multe persoane fizice și firme ar fi încercat să fraudeze loteria bonurilor fiscale, după tragerea din luna iunie. După respectiva extragere, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit la nivel național 21 de bonuri fiscale falsificate, cu care anumite persoane merseseră să își ridice premiile. Dar pentru oamenii legii a fost foarte ușor să depisteze falsurile, date fiind elementele de identificare care se regăsesc pe un bon fiscal… original.
Bonuri falsificate cu imprimanta?
Pentru a afla cum se poate falsifica un bon fiscal, ne-am adresat unui specialist în case de marcat fiscale. „Îmi este foarte greu să cred că de pe o casă de marcat se poate falsifica un bon, dar ne putem imagina scenarii. Să spunem că un anume individ ia un bon fiscal oarecare, îl scanează, îl prelucrează în diferite utilitare, cum ar fi photoshop. Schimbă de pe acel bon doar data emiterii și suma, după ce află suma care a ieșit la Loteria ANAF, după ce s-a făcut extragerea la loterie. Presupun că o persoană poate face o cantitate foarte mare de astfel de bonuri scoase la imprimantă, după care le vinde altora, pentru o oarecare sumă de bani, iar aceștia le vând altora, pentru că presupun că nimeni nu merge direct la ANAF cu un astfel de bon falsificat, pentru că ANAF verifică persoana, bonul și firma care a emis acel bon (…) Deci un bon falsificat făcut pe calculator și scos la o imprimantă termică este ușor de depistat“, a precizat, pentru GdS și Alege TV, Aurel Tobescu, directorul general al firmei Decarom Services SRL. Deci, dacă un potențial câștigător la loteria bonurilor are un bon așa-zis câștigător, dar este o hârtie falsificată scoasă la imprimantă, atunci specialiștii de la ANAF află aproape instantaneu. Ei verifică atât bonul, cât și firma emitentă. Dacă acea firmă nu a emis efectiv acel bon, în data respectivă și cu suma respectivă, atunci specialiștii Fiscului constată cu rapiditate că bonul respectiv este falsificat și iau la puricat persoana care a mers la ghișeele ANAF cu falsul bon câștigător. La o firmă se poate verifica rapid dacă a emis într-o zi sau alta un bon fiscal, pentru că există role cu copii ale bonurilor, care se păstrează câțiva ani, precum și raportul-jurnal al casei de marcat.
Reprezentanții Administrației Județene a Finanțelor Publice Dolj au precizat că nu s-au descoperit în județ bonuri falsificate, din rândul celor care au participat la loterie.
Care este deosebirea între un bon fiscal adevărat și unul falsificat
La prima vedere, omul de rând nu prea poate să își dea seama dacă un bon fiscal este falsificat sau este real. Expertul în case de marcat Aurel Tobescu a precizat că pe un bon fiscal trebuie să existe, obligatoriu, elementele de identificare ale firmei, codul unic de înregistrare al acesteia, adresa firmei și chiar a punctului de lucru, ce produse au fost cumpărate, cantitatea, dar și numărul bonului, data, ora, minutul și secunda la care a fost emis documentul, respectiv TVA de 24% sau 9% și suma aferentă. La finalul fiecărui bon trebuie să scrie nepărat „Bon fiscal“, de regulă cu majuscule. Dar cel mai important lucru este că pe bonul fiscal mai există un cod, care dă Fiscului toate datele despre județul și chiar localitatea în care a fost emis, numai că puțini cunosc acest lucru. „La finalul bonului fiscal există un cod evidențiat cu literele RL. Conform Ordonanței 28, RL-ul este urmat de alte caractere așezate în aşa mod încât să arate Fiscului că acela este un bon fiscal. Acesta este greu de falsificat“, a spus Aurel Tobescu, de la Decarom Services. Caracterele de pe bon încep cu două litere care arată județul în care a fost fiscalizată casa de marcat, urmate de zece cifre, care reprezintă un cod al ANAF, dar și alte coduri numai de Fisc știute, din care reiese și localitatea în care a fost fiscalizată casa de marcat de pe care s-a emis bonul (ultimele șase cifre reprezintă numărul de ordine primit de la ANAF pentru acea casă de marcat fiscală).
Atenție, se emit și bonuri nefiscale!
În piață pot exista firme care au două gestiuni. O casă de marcat este fiscalizată, iar o alta (pe care se ține gestiunea reală) este nefiscalizată. Ultima casă de marcat va emite bonuri nefiscale. Expertul în case de marcat spune că un astfel de bon nefiscal poate fi ușor identificat de către cumpărător și de autorități, pentru că pe el nu apare acel cod RL de identificare a firmei care a fiscalizat casa de marcat, dacă aceasta emitea bonuri fiscale. Faptul că o firmă emite bon nefiscal arată că ea nu își înregistrează în contabilitate acele venituri din vânzarea mărfurilor sau din prestarea de servicii, deci nu plătește impozite la stat pe acele venituri.
Există zvonuri că în anumite restaurante s-ar emite clienților un fel de bon de pe imprimanta de plăți, iar la finalul hârtiei care arată ce produse ați consumat, în loc de mesajul „Mulțumim!“ poate să apară în mod eronat „Bon fiscal“. Specialistul în case de marcat contactat de GdS spune că este posibil să se întâmple acest lucru în unele restaurante și astfel de bonuri să fie scoase la o imprimantă de etichete, iar la finalul hârtiei, al „bonului“, se poate scrie orice mesaj, dar dacă nu există acel cod RL, atunci bonul nu are nici o valoare fiscală. Cu alte cuvinte, codul RL nu poate fi falsificat, spune reprezentantul Decarom.
21 de dosare penale înaintate de ANAF organelor de cercetare
Cei care falsifică bonuri fiscale și cei care încearcă să ridice premii la Loteria bonurilor fiscale, prezentându-se la ghișeele Fiscului cu documente falsificate, riscă să se aleagă cu dosar penal. Punerea în circulație și în fața autorităților de documente false constituie infracțiune de uz de fals și tentativă de înșelăciune. Dacă este dovedit, uzul de fals se pedepsește cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă, potrivit Noului Cod Penal. Tentativa de înșelăciune se pedepsește cu închisoare de la trei luni la 1,5 ani. Inspectorii Antifraudă fiscală au înaintat organelor abilitate 21 de dosare penale pe numele unor persoane fizice și firme care au încercat să fenteze Fiscul cu bonuri fiscale falsificate. „Ca urmare a acțiunilor de verificare a autenticității și realității bonurilor fiscale înregistrate în «Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale», întrucât au fost constatate împrejurări privind săvârșirea unor fapte de natură penală, Direcția Antifraudă Fiscală a înaintat organelor de urmărire penală, în luna iulie a.c., 21 de acte de sesizare penală, pentru tentativă de înșelăciune și pentru uz de fals. Sesizările vizează extragerea din iunie“, se arată într-un comunicat al ANAF. Este vorba despre 15 sesizări penale la adresa unor persoane fizice și șase sesizări pe numele unor persoane juridice. La Loteria bonurilor fiscale din luna iunie, câștigul era de 135 de lei pentru cei care mergeau la Fiscul din județul lor cu bonurile fiscale spre validare și unde depuneau o cerere pentru a primi contravaloarea premiului pus în joc.
