Statul român negociază de mai bine de doi ani și jumătate cu investitori privați pentru construirea autostrăzii de 124 de kilometri. În contextul în care CNADNR amână anunțarea rezultatului, tot mai multe voci anunță iminentul eșec al acestui proiect. Soluția: o finanțare combinată din fonduri de la buget, fonduri UE și credite bancare. Grupul de lobby pentru Oltenia s-ar putea reuni pentru a susține prinderea în bugetul pe 2016 a finanțării pentru Autostrada Craiova – Pitești.
Pe 9 martie 2013, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) procedura privind atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice privind proiectarea, construcția, finanțarea, întreținerea și operarea Drumului Expres/Autostrăzii Craiova – Pitești, în lungime de 124 de kilometri. Varianta finală (drum expres sau autostradă) urma să rezulte după „dialogul competitiv“ cu candidații preselectați. Au trecut mai bine de doi ani și jumătate de la publicarea anunțului, dar autostrada estimată la 900 de milioane de euro fără TVA nu are nici astăzi investitori. Proiectul se voia realizat printr-un parteneriat public-privat (PPP), în care o firmă privată finanțează investiția, apoi își recuperează banii și face profit din taxa de tranzit. Autoritățile au anunțat că discută cu firme interesate din Franța, Spania, Austria, Italia, Turcia, Grecia și China. CNADNR nu a reușit până în prezent să depășească faza de dialog și să anunțe un câștigător. În cursul acestui an, compania a anunțat eșecul unui alt proiect gândit ca PPP, autostrada Comarnic – Brașov. Motivul: firmele interesate nu au reușit să acceseze credite bancare pentru construirea autostrăzii. Pe de altă parte, în România nu avem ca precedent o autostradă construită în parteneriat public-privat.
Investiție finanțată de stat
În contextul enunțat mai sus, sunt tot mai multe voci care afirmă că proiectul PPP pentru autostrada Craiova – Pitești se va dovedi un eșec. Subiectul a fost abordat în emisiunea „Audiență Generală“ de la Alege TV, pe 1 octombrie. Din discuțiile participanților, s-a conturat ideea că CNADNR ar trebui să anunțe cât mai repede rezultatul procedurii din SEAP și în cazul cel mai probabil în care se va anunța eșecul proiectului, finanțarea autostrăzii să fie introdusă în proiectul bugetului de stat pe 2016. Printre polii economici care au nevoie de această autostradă se află și platforma industrială Slatina, unde funcționează societăți grupate în jurul ALRO Slatina. Mediul economic este pesimist în cazul acestui proiect.
„Deocamdată, ne-am ales doar cu promisiuni. Cred că primii care suferă în acest moment sunt transportatorii. Slatina are o platformă industrială importantă și cam tot ce produce transportă cu camioanele. (…) Acestui proiect îi dau șanse foarte mici, asta ca să nu spun că nu îi dau deloc. Pentru că avem experiența celeilalte autostrăzi în care s-a încercat un parteneriat public-privat, mă refer la Comarnic – Brașov, care aparent este și mai tentantă pentru constructori. După ani de zile de tentative s-a finalizat cu un mare eșec. Bănuiala mea, din păcate, este că aceeași soartă va avea și acest proiect. Nu aș vrea să fiu pesimist, dar nu văd șanse foarte mari de realizare a acestui proiect în parteneriat public-privat. Nu avem până acum un asemenea proiect de succes la noi“, a precizat Nicu Durău, director de resurse umane la ALRO Slatina.
Eșecul iminent al proiectului a fost anunțat și de Cătălin Drulă, vicepreședinte al Asociației Pro Infrastructura, un ONG care monitorizează toate marile proiecte în acest domeniu. „La fel s-a întâmplat și în cazul Comarnic – Brașov, unde s-a așteptat aproape doi ani, inexplicabil de mult, pentru că era un cartof fierbinte din punct de vedere politic. Aceeași durată exagerată de timp este și aici. Așteptăm de doi ani, o licitație durează câteva luni, chiar dacă este sub această formă de dialog competitiv. Eșecul proiectului Comarnic – Brașov, care era considerat cel mai bancabil din România, pare să prefigureze un eșec și în acest caz“, a spus Drulă. Acesta a mai afirmat că o posibilă soluție ar fi un mix de finanțare între fonduri de la buget, fonduri UE și „un împrumut major pentru infrastructură, în valoare de 7 miliarde de euro“, posibil într-un scenariu optimist de deficit de 1% din PIB. Cu o aprobare de la Comisia Europeană (CE) pentru derogare de la deficit ar putea exista finanțare pentru 1.200 de kilometri de drum rapid în următorii șapte ani, față de doar 300 de kilometri – în scenariul pesimist. „După părerea mea, pentru dezvoltarea infrastructurii trebuie să dăm dovadă de prudență fiscală și să nu tăiem veniturile la buget și pe de altă parte să creștem cheltuielile. (…) Împrumutul – aceasta este soluția realistă. Dacă suntem onești din punct de vedere managerial și politic, asta ar fi soluția. La Comarnic – Brașov s-a așteptat un an mai mult decât trebuia față de momentul în care se știa că se prefigurează un eșec. Doar după anunțul acelui eșec a putut fi demarată procedura actuală, prin care s-au licitat capetele străzii“, a sublinit Cătălin Drulă.
Grupul de lobby s-ar putea reuni
Tony Bold, președintele Patronatului Român – filiala Dolj, a amintit că trebuie făcut lobby pentru ca autoritățile să rezolve și problema centurilor ocolitoare, până la construirea autostrăzilor. „Până se fac autostrăzile va trece mult timp. Până atunci va trebui să circulăm pe actualele drumuri. Noi am propus să fie centuri ocolitoare la Balș și Slatina. Pe site-ul CNADNR nu am văzut că s-ar fi introdus aceste centuri ca proiecte. Ar trebui să facem centuri ocolitoare la Balș și Slatina, pentru că acestea nu sunt nici lungi, nu costă nici mult și sunt foarte necesare“, a explicat Bold. Invitații emisiunii „Audiență Generală“ au susținut reunirea grupului care a participat la dezbaterea „Drumuri pentru Oltenia“, organizată pe 7 iunie la Prefectura Dolj, de Alege TV și Gazeta de Sud, și care a cerut Autostrada Olteniei Craiova – Lugoj. „Sunt convins că trebuie să continuăm demersurile. Dacă nu am putut rezolva mare lucru cu cealaltă autostradă, trebuie să insistăm pe aceasta. Și aș avea chiar o sugestie, să invităm în acest grup și reprezentanți ai transportatorilor“, a afirmat Nicu Durău, reprezentantul ALRO Slatina. Reamintim, în 7 iunie mai mulți parlamentari de Oltenia și reprezentanți ai mediului de afaceri au semnat o scrisoare comună către Bruxelles pentru introducerea în Master Planul de Transport al României a unei autostrăzi Craiova – Lugoj, finanțabilă din fonduri UE și realizabilă în perioada de programare 2014-2020. Inițiativa a primit adeziuni din partea unor parlamentari de la toate partidele politice și a Consiliului de Dezvoltare Regională (CDR), însă contextul politic nefavorabil nu a dus la concretizarea acestei propuneri. Demersul inițiat de Alege TV și GdS a arătat însă că, pe marile proiecte, oltenii pot face front comun. De data aceasta, ținta grupului de lobby ar fi finanțarea Autostrăzii Craiova – Pitești de către statul român, în condițiile în care proiectul de parteneriat public-privat pare sortit eșecului.
