Muzeul Câmpia Boianului vorbește despre istoria regiunii Oltenia. Aici nu s-a pus lacătul pe tradiții, ci au fost reînviate din dorința de a ne arăta că locurile din care ne tragem sunt unice. În curtea muzeului din Drăgănești-Olt, care este vizitat de turiști din toată lumea, a fost construit un sat neolitic, numit arheoparc, unic în Europa.
Muzeul Câmpia Boianului este un loc unic în România și chiar în Europa. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre pierderea tradițiilor și valorilor românești, în Oltenia găsim un loc care ne arată ce se întâmpla pe aceste meleaguri acum 6.000 de ani. Am ajuns și noi aici îndemnați de curiozitatea de a descoperi frumusețile zonei în care trăim. Deschidem o portiță și pășim în curtea muzeului. La prima vedere, pare că suntem într-o curte obișnuită de la țară. Mai facem câțiva pași și dăm cu ochii de o troiță de lemn, o casă țărănească din lemn, un bordei și un sat neolitic – Arheoparcul Gumelnița.
Tot ce se află aici te face să vezi istoria dincolo de paginile cărților. Profesorul Traian Zorzoliu a muncit zi de zi ca acest muzeu să existe și este creatorul primului parc neolitic din Europa. În urmă cu câteva luni a decedat, dar în urma sa au rămas atât de multe încât se poate scrie un roman. Prin glasul cald al restauratorului muzeului, Mihaela Lală, aflăm că acesta a fost inaugurat în anul 1982 datorită celor 3.000 de obiecte donate de profesorul Zorzoliu. „Cele mai multe obiecte aparțin perioadei neolitice. Avem secția de istorie, secția de cult creștin ortodox, o secție de etnografie, una de pictură, dar și un atelier de fierărie. Avem și un mormânt neolitic care aparține unei femei, iar poziția în care aceasta a fost îngropată este deosebită, adică este într-o poziție chircită, fetală“, ne explică Mihaela Lală.
Bordeiul încă domnește în Drăgănești
Mergem pe o alee și în partea stângă ne atrage atenția un bordei. Până în veacul al XIX-lea, majoritatea oamenilor din Câmpia Română trăiau în bordeie. În unele sate, și biserica era construită tot după modelul bordeiului. La sfârșiul secolului al XIX-lea, circa 200 de familii din Drăgănești locuiau în bordeie. Ultimele trei locuințe de acest fel au existat până în 1950. În Muzeul Câmpia Boianului găsim o astfel de locuință, amenajată ca în acele vremuri. Prima încăpere se numește „la vatră“ sau „la foc“. Aici se prepara mâncarea și toți ai casei luau masa. Tot aici stau și hambarul (lada de lemn – n.r.) cu mălai și putina cu murături. În ea mai găsim o masă joasă, rotundă, care ne duce cu gândul la masa Moromeților. Mihaela Lală ne spune că lucrurile sunt amenajate în bordei așa cum erau și în urmă cu multe veacuri.
În următoare cameră, „la sobă“, se află patul unde familia dormea de-a latul. Lângă el este pusă lada de zestre, în care stau hainele de sărbătoare, banii și cele mai de preț bunuri ale familiei. Patul este acoperit cu rogojină și așternuturi țesute în casă. În peretele dintre cele două camere se află firida în care se ține opaițul care lumina încăperile. „Muzeul deține și o secție de etnografie, în care se află tot ce înseamnă țesătură din zona noastră. Tesăturile și costumele sunt foarte vechi, din secolul al XVIII-lea“, adaugă Mihaela Lală.
Casa țărănească
Lângă bordei se vede casa țărănească. De cum intri în ea, îți aduci aminte de locuința bunicilor de la țară. Aceasta a fost construită de doi locuitori din Drăgănești, după modelul celei mai vechi locuințe țărănești descoperite în zonă, o casă cu două camere ce data din mileniul al II-lea î.Hr. Așezarea fiind învecinată cu Oltul, majoritatea locuințelor țăranilor erau acoperite cu stuf și paie. Casele erau construite din chirpici sau din lemn, cu drugari (stâlpi de lemn – n.r.), așa cum este și casa țărănească din curtea muzeului. Drugarii care au fost folosiți la construcția acesteia au fost recuperați de la o școală ce exista în Drăgănești la 1925.
Satul neolitic este format din șase colibe
Arheoparcul Gumelnița este cel care atrage cel mai mult atenția vizitatorilor. Aici, profesorul Zorzoliu a reconstituit un sat după modelul așezărilor neolitice specifice culturii Gumelnița (numele dat de arheologi unei culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.e.n. – n.r.), ale căror urme au fost descoperite la Dragănești. Satul neolitic este format din șase colibe ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un șanț de apărare și gard din nuiele împletite. Intrarea se face pe o punte din lemn, iar colibele sunt în mărime naturală. O colibă reprezintă o locuință de pescar, alta pe cea a unui agricultor, alta – pe a unui olar. Toate au în interior obiecte neolitice sau reconstituiri ale unor obiecte neolitice, mese, altare de cult, unelte pentru gospodărie. A fost reconstituită și o locuință lacustră, folosită în vechime pentru depozitarea proviziilor, căci așezările erau ridicate în văi des inundate. Inaugurarea arheoparcului s-a făcut în 2010.
Muzeul este vizitat de turiști din toată lumea. „Numărul vizitatorilor este din ce în ce mai mare. Anul acesta, muzeul a fost vizitat de un grup de brazilieni și unul de bulgari. Oamenii sunt uimiți mai ales pentru că nu au văzut niciodată cun arată un arheoparc neolitic“, precizează restauratorul muzeului, Mihaela Lală.
