Îşi doresc foarte mult să înveţe, contează foarte mult pentru ei să vadă chipul învăţătorului sau profesorului de la clasă. Răspund la întrebări, susţin teze, la fel ca orice elev de vârsta lor. În cele mai multe cazuri este vorba de copii cu diagnostice medicale extrem de grave, cărora problemele de sănătate nu le permit să vină la şcoală. Sunt şcolarizaţi la domiciliu.
Bianca este elevă în clasa a VIII-a la Şcoala nr. 39 din Craiova. Suferă de distrofie musculară congenitală cu deficit de merozină. Din cauza problemelor pe care le are, plămânul stâng funcţionează doar 40% din capacitate, motiv pentru care geanta cu aparatul de oxigen i-a devenit indispensabilă. Bianca stă într-un scaun cu rotile şi nu poate face nici o activitate nesusţinută. Îşi foloseşte cu mare greutate mâinile și de aceea are nevoie ca permanent cineva să îi fie alături, să îi scrie temele, să îi rezolve lucrările sau testările de la clasă. În ciuda tuturor acestor probleme medicale, Bianca este o persoană optimistă, cu o inteligenţă peste medie, unul dintre cei mai buni copii ai clasei. De aproximativ trei ani, din cauza problemelor de sănătate care s-au agravat, familia a decis, contrar voinţei Biancăi, să solicite şcolarizare la domiciliu. A fost foarte greu să o convingă că efortul de a sta în sala de curs mai mult de două ore este mult prea mare. Bianca a acceptat decizia părinţilor, însă doar cu condiţia ca în zilele în care se simte bine, părinţii să o ducă totuşi la cursuri, în mijlocul colegilor ei. „Am acceptat. Ne-a fost practic imposibil să-i refuzăm această dorinţă. Ştim cât de mult ţine la colegii săi, la profesori, cât de mult contează pentru Bianca să fie în mijlocul lor. Este un copil extrem de silitor, care a obţinut chiar şi locul I la concursuri naţionale la limba şi literatura română. Până acum doi ani, a avut doar media generală 10. Anul trecut a fost tristă că a avut 9,98. Mergem la şcoală câteva ore pe zi, la disciplinele care sunt prevăzute în planul-cadru. Citeşte foarte mult, iar şansa pe care o are să fie şcolarizată la domiciliu atunci când se simte rău, să fie tot timpul la zi cu materia predată, o ambiţionează foarte mult“, a povestit Daniela, mama Biancăi.
„Şcolarizarea la domiciliu a fost şansa noastră“
Cristian va împlini 14 ani în doar câteva săptămâni. La vârsta de şase ani a fost diagnosticat cu autism. Din acel moment, părinţii au încercat să integreze copilul într-o formă de învăţământ. De la grădiniţă a fost refuzat, povesteşte mama cu durere şi după atâţia ani. „Am mers împreună cu Cristian, timp de câţiva ani, la centrul de lângă Parcul «Nicolae Romanescu», apoi la «Sfântul Andrei», apoi la alt centru din cadrul Direcţiei Copilului… A fost înscris şi la Şcoala Specială «Sf. Mina», însă permanent trebuia să stau cu el, nu accepta să rămână singur, devenea violent. Copilul nu vorbeşte. Era foarte greu de lucrat cu el. Când îl aduceam la şcoală, profesorul de la clasă nu îşi mai putea desfăşura activitatea. Dacă încerci să îl forţezi să facă o anumită activitate, devine violent… De aproximativ patru ani a refuzat să mai meargă la şcoală. Ştia deja traseul pe care îl duceam spre unitatea de învăţământ şi când realiza unde vrem să îl ducem devenea extrem de agitat. Am luat decizia cea mai bună, şcolarizarea la domiciliu. De două ori pe săptămână, vine acasă învăţătoarea de care el s-a ataşat, Andreea Apostol. Se bucură când o vede şi pot să spun că se vede şi un progres. Iar noi avem tot respectul pentru acest cadru didactic care, timp de un an, a făcut practic voluntariat cu Cristian. Îi citeşte foarte mult, îi spune tabla înmulţirii, îi adresează întrebări cu mai multe variante“, a povestit Tereza, mama copilului. Ancuţa este în clasa a IX-a. Are tetrapareză spastică. Este şcolarizată la domiciliu din clasa I. „Şcolarizarea la domiciliu a fost şansa noastră. Ne-am dorit foarte mult să o integrăm în societate, să nu rămână izolată. Prezenţa unui cadru didactic în casa noastră de câteva ori pe săptămână contează enorm pentru ea. Se bucură foarte mult atunci când vine profesorul. A evoluat foarte mult. Îi place foarte mult să i se citească“, a spus Săndina, mama Ancuţei.
757 de copii doljeni vor fi evaluaţi până în luna decembrie
Boli cronice, deficienţe neuromotorii severe sau mintale, afecţiuni sau traumatisme care au necesitat sau nu intervenţii chirurgicale sunt doar câteva dintre problemele medicale de care suferă copiii din judeţ care nu se pot deplasa la şcoală. Cu toate acestea, copiii doresc să înveţe, iar părinţii lor au întocmit cereri pentru şcolarizarea la domiciliu. Pentru perioada şcolarizării la domiciliu, comisia de expertiză din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Dolj elaborează şi transmite unităţilor şcolare desemnate pentru şcolarizare la domiciliu certificatele de orientare şcolară şi profesională, planurile individuale de şcolarizare la domiciliu, asigură asistenţă psihoeducaţională a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, monitorizează procesul instructiv-educativ-recuperatoriu şi de integrare. „În acest an şcolar, până în prezent avem 13 copii în judeţ şcolarizaţi la domiciliu, şase din învăţământul special şi şapte în învăţământul de masă. În anul şcolar trecut, am avut 21 de elevi care au fost şcolarizaţi la domiciliu. Avem însă alte aproximativ 20 de solicitări pentru orientare şcolară pentru săptămânile următoare, iar până pe 13 decembrie trebuie să efectuăm evaluare pentru orientare şcolară la alţi 350 de copii, în condiţiile în care de la începutul acestui an şcolar am evaluat 407 copii. Comparativ cu anii trecuţi, avem 200 de solicitări mai multe pentru orientare şcolară. Până în acest an, mulţi dintre părinţi nu făceau dovada că micuţii lor deţin certificate de handicap. Cred că şi factorul material i-a determinat pe mulţi dintre părinţi să solicite orientare şcolară, faptul că pot primi alocaţia de hrană“, a spus Marinela Dumitrescu, director CJRAE Dolj.
„Dacă în urmă cu ani aveam doar doi profesori de sprijin, acum sunt 18“
Unui elev din învăţământul special îi sunt predate, la domiciliu, mai multe materii, de către un singur cadru didactic, iar cei din învăţământul de masă studiază cu profesori de specialitate sau cu învăţători (dacă sunt în clasele primare), cu precizarea că le sunt predate materiile cele mai importante. Numărul maxim de ore de curs la care aceştia participă acasă, într-o săptămână, este de patru ore pentru învăţământul primar şi de şase ore pentru învăţământul gimnazial şi liceal. „Avem în acest an situaţii în care dintr-o singură clasă, de exemplu, sunt două, chiar trei solicitări pentru şcolarizare la domiciliu. Mulţi dintre cei care merg să predea acestor copii sunt învăţători care au atestate în psihologie sau studii de specialitate. În plus, dacă în urmă cu ani aveam doar doi profesori de sprijin, acum sunt 18 încadraţi la Şcoala Specială «Sfântul Mina», iar alţi trei, la Şcoala «Sfântul Vasile». Sunt oameni care oferă sprijin copiilor cu nevoi speciale din judeţ“, a spus Carmen Pascu, director Şcoala Specială „Sfântul Mina“ din Craiova.
