Secția de Istorie și Arheologie a Muzeului Olteniei pregătește vizitatorilor 13 săli expoziționale interactive, fiecare cu o tematică specifică. Itinerariul începe cu un periplu într-o secțiune arheologică și continuă cu perioda antică, evul mediu timpuriu ajungând până în epoca modernă.
La Secția de Istorie-Arheologie, pregătirile sunt în toi pentru amenajarea spațiului expozițional de bază. Odată ce vizitatorul va păși pe tărâmul istoriei va avea senzația că trăiește în epoci demult apuse. Periplul începe într-o secțiune arheologică. Pe o pasarelă de geam, călătorul prin istorie va poposi în mijlocul unui șantier arheologic. Imaginea este completată de redarea pe perete a unui șanț arheologic cu fragmente ceramice, oase și alte obiecte. Alt popas într-o sală din cele 13 aduce în fața vizitatorului reproducerea unei locuințe dacice.
Călătoria va continua, prezentând obiceiul nemuririi la daci. „Vom pleca de la informația istorică, așa cum a fost ea redată de izvoarele literare și confirmată de monumentele sculpturale, și vom vorbi despre obiceiul dobândirii nemuririi la geți. Vom urma ad literam mențiunile lui Strabon. Dacă acest autor a precizat că din cinci în cinci ani geții sau dacii, după caz, luau un sol și îl aruncau în suliță, trimițându-l în acest fel la Zeul lor, Zamolxis, așa vom face și noi. Rămâne de discutat maniera prin care o vom face, fie printr-un filmuleț sau printr-o butaforie. Chiar dacă scenele o să conțină parțial un anume grad de violență ne asumăm acest lucru în sensul în care vrem să privim realist istoria și lucrurile așa cum au fost ele acum 2000 de ani“, a precizat Dorel Bondoc, arheolog în cadrul Secției de Istorie Arheologie a Muzeului Olteniei.
Pe drumuri romane
Reproducerea unei palisade cu vârful ascuțit la partea superioară vorbește de alt obicei dacic. „Urmând informațiile literare ale vremii, dar și reprezentările de pe columna lui Traian am înfipt câteva capete ale unor presupuși dușmani care la vremea respectivă fuseseră lichidați în vederea preîntâmpinării unor viitoare evenimente de genul: încălcarea unei sfere de influență, nesocotirea ordinii publice instituite de regalitatea dacică, trădarea, invadarea teritoriului. Era un semnal pentru cei care îndrăzneau să încalce aceste prescripții, precum și o punere în gardă a celor ce doreau să le calce pe urme“, a mai precizat Dorel Bondoc. La partea superioară a palisadei este așezat Dracones, stindardul dacilor.
Pășind pe drumuri romane, căci toată expoziția de epocă romană este străbătută de la un cap la altul de o butaforie care redă în chip fidel o astfel de cale de acces, călătorul ajunge în fața porților cu zidurile aferente de castru. O bucătărie romană, un amfiteatru, o machetă a unui castru roman, alta a unei băi romane vin să recreeze istoria.
Povestea merge mai departe
Incursiunea în fascinanta istorie nu se oprește aici. Dacă până în prezent doar 6 din cele 13 săli sunt gata, până la sfârșitul anului povestea va continua să se creioneze. „Discursul expozițional va parcurge evul mediu timpuriu. Va fi prezentată decăderea civilizației romane printr-un labirint întunecat. Vor fi realizate mai multe machete, războinici din perioada migrațiilor, după care vom intra într-un hol, în care vor fi redate fresce cu voievozi ai Țării Românești, începând cu Basarab I Întemeietorul și mergând până la Mihai Viteazul. Vizitatorul va parcurge o sală în care noi vrem să reconstituim o bătălie medievală, probabil cea de la Rovine și în care vor fi expuse și arme din epoca medievală. Va fi și o sală a tezaurului, în care vor fi expuse atât tezaure monetare, cât și obiecte de podoabe. La etaj va fi sala tronului, o reconstituire a interioarelor Casei Băniei, după care se va merge în epoca brâncovenească. Vom continua cu arderea Craiovei, pe holul de la etaj, după care se va intra în epoca modernă, revoluția de la 1821 și restul evenimentelor de după“, a precizat Radu Dumitrescu, coordonatorul Secției de Istorie-Arheologie.
Crearea unei expoziții de bază era necesară. „Muzeul are peste 160.000 de obiecte, unul mai important decât altul. Era nevoie de realizarea unei expoziții de bază. Ne-am stabilit un plan prin care să amenajăm într-o primă etapă aproape 600 de metri pătrați, iar în etapa a doua aproape 1.500 de metri pătrați… Investiția ne va duce undeva la 11 milioane de euro“, a precizat Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj.
Publicul craiovean va putea călătorii prin sălile expoziționale interactive la începutul anului viitor.
„Aurul și argintul antic al României“, la Craiova
Până la deschiderea expoziției de la Secția de Istorie – Arheologie, publicul craiovean va putea admira, începând din 18 noiembrie până la sfârșitul lunii ianuarie 2016, piesele reunite în cadrul expoziției itinerante „Aurul și argintul antic al României“, realizată de Muzeul Național de Istorie din București cu sprijinul Ministerului Culturii. Expoziția cuprinde o parte dintre cele mai prețioase vestigii arheologice descoperite pe teritoriul țării noastre.
