Comuna Balta este o frântură de basm, înconjurată de dealuri şi păduri seculare, ce se răsfaţă la răsăritul şi apusul soarelui, sărutată de frumuseţea tainică a munţilor Mehedinţi. Toamna cu ale ei nuanțe desăvârșește frumusețea acestui colț de lume. Cornetul Bălţii, Cornetul Babei, Cornetul Cerboanei, Valea Ţâşnei, Peștera Balta sunt locuri care fascinează și încântă călătorul prin aceste locuri.
Odată ce ai trecut Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, ținând drumul drept, ajungi în comuna Balta. Natura își desăvârșește opera în acest colț din Mehedinți, folosindu-se de nuanțele toamnei. Verdele brazilor este completat de roșiaticele frunze ale fagilor, stejarilor, gorunului, frasinului și cine știe câți alți falnici arbori ce îmbracă munții. Căpițe la tot pasul, iar ici și colo pe câte o colină câte o pată de culoare. Sunt turme de mioare sau cirezi de vite căci, la Balta, în județul Mehedinți, oamenii locului sunt crescători de animale.
Luăm drumul ulițelor satelor și atenția este captată, de această dată de opera omului: case vechi tradiționale, cu beciuri mari sub odăi, cu pridvoare largi. Fermecați de peisajul ce îți taie răsuflarea, pe cărări înguste ajungem la Biserica „Sfântul Ștefan“ din Gornovița. Monument istoric, biserica de lemn, fără turlă, pare să fie ridicată în jurul anului 1813, deși o cruce de lemn din biserică este datată 1762. Cochetă, micuță vorbește de istoria acestor locuri, ca și Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul Prejna, refăcută pe locul bisericii din lemn, construită de Tudor Vladimirescu și Gheorghe Duncea, omul său de legătură cu turcii din Ada-Kaleh. Ridicată în 1808, bisericuța din Prejna a fost înzestrată de Tudor cu pământ, cărți bisericești, icoane, semnate și datate Ghiță Zugravul 1808.
Locuri de poveste
Datorită așezării, călătorul prin aceste locuri mehedințene va întâlni peșteri și doline, cornete și ponoare, lunci. Varietatea de peisaje și mozaicul de culori naturale ale acestei zone încântă la tot pasul. Cornetul Bălţii, Cornetul Cerboanei, Cornetul Babei, Valea Ţâşnei sunt doar câteva dintre perlele ce alcătuiesc șiragul frumuseților naturii din Balta.
„Comuna Balta este una dintre cele mai frumoase din nordul Mehedințiului, cu o suprafața de 12.500 de hectare. Este o zonă privilegiată atât de natură, cât și de Dumnezeu. Sunt aici elemente de cadru natural de interes național: Cornetul Babei, Cornetul Cerboanei, Cornetul Bălții, pereţii calcaroşi de la Izvoarele Coşuştei, Cheile Coșuștei, Valea Ţâşnei. Cea din urmă este considerată de noi perla frumuseților de aici. Valea Ţâşnei era zona de delimitare între Țara Românească și Austro-Ungaria, un element de cadru natural care este încă neafectat de trecerea timpului și a oamenilor. Este ușor accesibil pietonal. Se pot face trasee turistice care sunt marcate. În ceea ce privește Cornetele, ele au o bogată vegetație specifică zonei noastre colinare. Sunt elemente care și-au păstrat frumusețea și fac parte din zona de acoperire a Geoparcului Platoul Mehedinți“, descrie în câteva cuvinte comuna pe care o administrează primarul Constantin Stoican.
Perla subterană
După ce ne desfătăm cu imaginile pictate de natură în aceste locuri, pornim spre peștera Balta. Judeţul Mehedinţi este de departe un tărâm binecuvântat de Dumnezeu și pe teritoriul său se află numeroase peşteri, adevărate perle subterane ce merită vizitate.
Din centrul comunei pornim pentru a urca pe o vale destul de îngustă, cu versanţi împăduriţi. După aproape o jumătate de kilometru şi câteva serpentine, ieşim pe un platou întins, de unde Cornetul Balta se arată în toată splendoarea sa. Ne aflăm în Câmpul Peşterii, o suprafaţă destul de netedă, acoperită ici-colo de ferigi ce și-au pierdut verdele și au căpătat coloratura toamnei. În acest loc o căsuță de lemn pare să domine locul. E o construcție ridicată cu mult timp în urmă de oamenii locului. Primăveri, veri și toamne la rând conviețuiau departe de sat în preajma animalelor pe care le mânau zi de zi la pășunat. O tufă de măceșe ne răsfață cu gustul dulce-acrișor și ne urează cale bună spre gura peșterii, aflată la câteva sute de metri mai jos. Trecem print-o pădurice de corn și ne scufundăm picioarele în covorul de frunze uscate, ce trosnesc melodios sub greutatea corpului. După nici zece minute un aer rece, proaspăt, răzbate din gura peșterii. Glasul unui pârâu ne îndeamnă să intrăm. Accesul este ușor în galeria principală. Pe platou, în aerul proaspăt și rece răsună uneori muzica clasică.
„În fiecare an de câtva timp, în colaborare cu Consiliul Județean Mehedinți și cu Liceul de Artă «I. Ștefan Paulian» din Severin organizăm un spectacol de muzică clasică susținut de elevi instrumentiști, participanți la concursuri și festivaluri internaționale, sub bacheta dirijorului Ilie Mărțuică“, a mai precizat Constantin Stoican. Peştera veche de milioane de ani, operă a naturii în stâncă, îşi aşteaptă tăcută vizitatorii, dornici să descopere misterele de sub pământ. Frumusețile naturii se împletesc cu armonia sunetelor, iar natura exultă la Balta.
