Organizaţia nonguvernamentală de tineret Crispus Sibiu și Asociația Biotur au desfășurat pe parcursul săptămânii trecute o acțiune de monitorizare a şacalului auriu (canis aureus) în zone din Lunca Mureșului (între localitățile Salcia și Căprioara), zona Motru (între Câlnic, Roşiuţa, Ploștina, Motru şi Broșteni până înspre Strehaia, Mehedinţi), Delta Dunării (Crișan, Caraorman, Sfântu Gheorghe) și zona Ianca (între localitățile Ianca, Sutești, Constantineşti, Râmnicelul, Movila Miresii și Tepeș Vodă).
Potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei Crispus, studiul arată o specificitate clară și o preferință a şacalului către zonele umede din Delta Dunării și Lunca Mureșului. Terenurile agricole sunt ignorate în această perioadă. O prezență semnificativă s-a observat lângă Sutești (zona Ianca) și lângă liniile de telegraf din zona Caraorman. La studiul organizat de ONG Crispus Sibiu au participat Jennifer Hatlauf din Austria, specialist în managementul și ecologia faunei sălbatice, ecologii Roxana Papp, Cristian R. Papp, Radu Moț și Cristian Mititelu. Potrivit aceluiaşi comunicat, în perioada următoare se pregătește un studiu de amploare pe tot teritoriul României împreună și cu ajutorul ARBDD și ROMSILVA.
A venit din zona de sud
Potrivit specialiştilor, șacalul auriu (canis aureus) este un mamifer carnivor sălbatic, din familia canidelor, asemănător cu vulpea şi lupul, de culoare galben-aurie, spre roşcat, cu coadă scurtă, ciuntită la vârf, urechi relativ mari, ascuţite, îndreptate în sus şi bot ascuţit. Lungimea corpului este de 0,70-1,05 metri, iar greutatea poate atinge 15 kilograme. Trăieşte în nordul Africii, sudul Asiei şi în sudul Europei, inclusiv în România (subspecia canis aureus moreoticus în sudul Olteniei, Munteniei şi Dobrogei). Şacalul trăieşte în haite şi este activ noaptea. Şacalul se poate încrucişa cu câinele şi se poate îmblânzi relativ uşor. Se hrăneşte cu animale mici, dar consumă şi hoituri şi vegetale. Animalul locuieşte în bârloguri şi preferă locurile singuratice. Blana şacalului este folosită în confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte. Specialiştii consideră că înmulţirea populaţiei de şacali a fost cauzată de încălzirea globală.
Potrivit Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Gorj, populaţia de şacali din judeţ depăşeşte 200 de exemplare. Şacalul auriu este considerat un pericol pentru vânatul de dimensiuni mici, precum prepeliţele sau iepuri.
