Comisia Europeană a publicat pe pagina sa oficială motivația respingerii candidaturii Craiovei la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 de către comisia formată din 12 experți independenți din mai multe țări, dintre care doi din România. În principiu, comisia a considerat că proiectul cultural depus de Craiova sub motoul „Play IntenCity“ are părți interesante, dar este „subdezvoltat, dezorientat și centrat la nivel local“ și că orașului îi lipsește capacitatea managerială de a administra un titlu atât de important. Craiova a contestat excluderea sa la mai multe instituții, dar singurul care poate întoarce decizia este Ministerul Culturii.
Proiectul programului include multe idei incipiente interesante, dar Craiova nu a avut un proiect cultural dezvoltat. Aceasta este concluzia comisiei internaționale de experți care a jurizat candidaturile orașelor din România înscrise în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Experții au analizat punctele slabe ale Craiovei și au recomandat autorităților locale să se concentreze pe dezvoltarea capacității de management cultural în regiune. Concret, jurații au considerat că programul Craiovei include multe idei interesante, printre care se numără crearea de microcentre care să ajute cultura să ajungă în zone unde există puține instituții culturale, cu precădere în zonele rurale, dar proiectului i-au lipsit detaliile privind administrarea acestora și un model financiar viabil pentru aceste centre. Alt proiect apreciat, dar deficitar la capitolul concept artistic este cel referitor la implicarea liderilor comunității de romi și cel pentru Centrul Artistic al Romilor. „Implicarea liderilor comunității de romi și proiectul pentru Centrul Artistic al Romilor au fost, de asemenea, apreciate, însă s-a considerat că în prezent proiectul nu dispune de un concept artistic și un program suficient de concrete. Jurații au avut dubii cu privire la unele aspecte ale programului care păreau să formalizeze și nu să integreze, direcții culturale și sociale paralele, de exemplu proiectul «Beethoven» pentru persoanele cu dizabilități“, se arată în motivarea comisiei.
Comisia de Experți: Craiova nu este pregătită să administreze un asemenea titlu
Experții au considerat că proiectului Craiovei îi lipsește și dimensiunea europeană necesară. „Jurații au considerat că programul cultural este subdezvoltat, dezorientat și centrat la nivel local: îi lipseau o viziune și o structură clară. A existat un dezechilibru între evenimentele pentru oameni și colaborări și coproducții artistice. Nu a reprezentat o promisiune că va avea suficient conținut pentru a atrage un public european mai numeros“, spune Comisia Europeană. Craiova este criticată și pentru faptul că nu l-a pus suficient în valoare pe sculptorul Constantin Brâncuși. „Jurații au considerat că această candidatură nu și-a propus ca obiectiv principal să contribuie la dezvoltarea unui sector artistic sustenabil la nivelul orașului și al regiunii. De exemplu, programul l-a inclus pe sculptorul Brâncuși, însă jurații au considerat că acest program își poate propune să contribuie la crearea unui centru pentru sculptori mai puțin cunoscuți. Cu excepția unei expoziții de amploare, personalitatea cunoscută la nivel mondial a lui Brâncuși nu a fost nici ea suficient de bine exploatată, în așa fel încât să reprezinte un brand pentru oraș și să atragă un public european numeros în capitala europeană a culturii“, mai spune Comisia. Jurații au criticat și bugetul de marketing, considerat prea mare. „Jurații au observat bugetul propus și au considerat că procentul de 25% alocat pentru marketing este semnificativ mai mare față de bugetele pe care le-au analizat în cadrul competițiilor recente privind alegerea capitalei culturale europene a culturii. Acest fapt poate indica o tendință de a promova orașul în sine, în detrimentul conținutului cultural“. Experții și-au manifestat și îndoiala că orașul va putea gestiona un titlu de asemenea importanță. „Această numire ar reprezenta o creștere a considerabilă a volumului și complexității actualei scene culturale (fără a lua în considerare excelentul Festival Internațional Shakespeare)“. În concluzie, jurații recomandă Craiovei să-și pună la punct capacitatea de management cultural în regiune pornind de la elementele din proiect care pot crea o ofertă culturală eficientă pe viitor. „În general, jurații au apreciat angajamentul și abordarea autorităților locale și faptul că acestea recunosc ce rol important poate să aibă cultura în dezvoltarea orașului. Programul propus a avut elemente ce reprezintă indicii pentru o ofertă culturală foarte eficientă în următorii ani, iar ulterior va putea contribui la dezvoltarea orașului și a regiunii. Pe viitor, va fi probabil nevoie de aplecare și concentrare asupra creării capacității de management cultural în regiune“, se arată în finalul raportului publicat de Comisia Europeană.
Olguța Vasilescu: Motivele Comisiei, doar pretexte
Președintele Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, Lucian Dindirică, și primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, au criticat dur concluziile raportului. În răspunsurile trimise la solicitarea GdS, aceștia au declarat că membrii juriului probabil nici nu au citit proiectul Craiovei și că motivele invocate pentru respingere sunt doar pretexte. Iată ce a declarat pentru GdS Lucian Dindirică: „Mă surprind comentariile inserate în raportul final al juriului. Pe lângă faptul că sunt enumerate mai multe lucruri, în mod laudativ, sunt intercalate și critici care nu țin de proiect în ansamblul lui, ci, mai mult de câteva detalii ale dosarului, anumite activități. Acestea, cu siguranță puteau fi modificate sau excluse dacă nu corespundeau cerințelor juriului. Dar, cu siguranță, un proiect pentru persoanele cu dizabilități sau câteva proiecte pentru romi, exemplificate de juriu, nu erau totul despre Craiova 2021! Că aveam o strategie culturală solidă, în acord cu candidatura, este un fapt pe care nici măcar ei nu l-au putut ignora. Că nu au observat sau nu au vrut să vadă că Baia Mare a mințit susținând în dosar că au strategie culturală este treaba lor! Spun că Proiectului Craiova 2021 îi lipsesc o structură și o viziune clare, iar acesta este subdezvoltat, dezorientat și centrat local! Serios? Îi intreb pe distinșii membri ai juriului: au citit dosarul Craiovei? Toate evenimentele radiau în întreaga regiune! Și nu erau puține! Ce mi se pare, însă, incredibil este că exemplifică proiectele pentru romi care păreau paralele cu programul cultural și social, în schimb au ales Baia Mare, care a construit un zid pentru a închide această comunitate! În încheierea raportului lor spun că în programul propus de Craiova există elemente ale unei oferte culturale eficiente! Argumentele lor se bat cap în cap. Oricum, ne-au spus ca suntem buni, că putem remedia anumite aspecte, doar că nu ne-au ales…. Din păcate!“. Primarul Vasilescu a precizat că argumentele sunt doar pretexte: „Dacă ați citit proiectul, ați văzut că nu se susțin argumentele lor. Dintre toate proiectele orașelor, Iașiul și Craiova au cea mai bună strategie culturală și nu e doar părerea noastră subiectivă. Lui Brâncuși i s-a alocat multă importanță în program. Desigur, poate că nu e niciodată suficient sau ei aveau altă perspectivă de abordare. În legătură cu capacitatea de a administra evenimente, spre deosebire de celelalte orașe, poate mai puțin București sau Cluj, chiar am dovedit că avem experiență prin organizare excelentă, vezi Eurovision, Carmina Burana, Mozart Rocks, Festivalul Shakespeare etc. Cu bugetul de marketing poate au dreptate, dar s-a pornit de la premisa că orașul este insuficient cunoscut la nivel european și era nevoie de o imagine mai clară. Părerea mea este că aceste recomandări puteau fi făcute pentru etapa a doua, de corectare a dosarului, ca și în cazul altor țări. Sunt pretexte pentru respingerea unui dosar foarte bun comparativ cu celelalte depuse. Argumentele lor se bat cap în cap. Așteptăm rezultatul contestației depuse la Ministerul Culturii, pentru că ministerul ia decizia finală“, a declarat Olguța Vasilescu.
Ministerul Culturii ține Craiova în suspans
Doar patru din cele 14 orașe din România – București, Timișora, Cluj și Baia Mare – au fost selectate pe lista scurtă pentru titlul de capitală culturală europeană. Considerate printre favorite, Craiova și Iașiul au fost eliminate din cursă, iar Craiova a contestat decizia la mai multe instituții, printre care Comisia Europeană, Președinția României și Ministerul Culturii. Unul dintre motivele invocate a fost incompatibilitatea celor doi experți români din Comisia de 12 membri, care au lucrat sau lucrează la instituții de cultură din București, incluse în proiectul cultural al Capitalei. Comisia Europeană a răspuns că nu este atributul ei să judece contestația, dar a precizat că nu este vorba de nici o incompatibilitate, iar președinția a răspuns că a trimis contestația la Ministerul Culturii. De aici nu a venit încă nici un răspuns. Iar acesta este singurul răspuns care contează, deoarece doar Ministerul Culturii poate decide să invite și alte orașe, pe lângă cele patru, să continue lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.
