Spitalul Județean de Urgență din Craiova are pe rol aproximativ 12.000 de procese prin care trebuie să-și recupereze banii pentru îngrijirea pacienților. Este vorba despre cazuri de agresiuni sau accidente rutiere pentru care legea spune că vinovatul trebuie să plătească cheltuielile de spitalizare. Numai că, de multe ori, acesta este necunoscut sau pacientul nu a depus plângere împotriva lui, așa că spitalul nu are cui să se adreseze și nu are de la cine să recupereze banii.
Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova este unitatea medicală unde ajung cei mai mulți pacienți care au fost victime ale unor agresiuni sau accidente. Cheltuielile pentru zilele de spitalizare ale acestor pacienți trebuie să fie recuperate de spital de la vinovați. Legislația și birocrația sunt însă întortocheate, iar unitatea sanitară recuperează banii greu sau deloc. Cazurile de acest fel nu sunt puține. La SJU Craiova sunt, în medie, 200-250 de astfel de situații într-o lună.
Până acum ceva timp, spitalul primea direct de la pacienți banii pentru îngrijirile medicale acordate, iar pacienții îi recuperau mai apoi de la agresori, prin proces. Numai că legea s-a schimbat, iar unitatea medicală este nevoită să acționeze ca și cum misiunea sa ar fi să facă anchete de poliție, nu să salveze vieți. „În medie avem cam 200-250 de cazuri de acest fel pe lună. Conform legislației în vigoare, cheltuielile de spitalizare pentru pacienții care au suferit agresiuni sau care sunt victimele unor accidente rutiere nu se decontează din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate (CAS), ci de la cei care au produs acea agresiune sau acel accident. Până acum, legislația era mai permisivă, în sensul că noi puteam să recuperăm banii de la cei pe care îi tratam, iar aceștia, ulterior, în urma unui proces, își recuperau banii de la cei vinovați. Legislația s-a modificat în ultimii ani, ultima dată s-a întâmplat în 2015, și conform prevederilor actuale nu mai putem să recuperăm banii de la pacient, ci de la cel care a produs agresiunea sau accidentul. Problema este că spitalul nu are nici un fel de relație cu vinovatul și trebuie să ne transformăm într-un fel în «polițiști» care să afle ce s-a întâmplat, să caute dacă există sau nu o plângere“, a precizat dr. Bogdan Fănuță, managerul SJU Craiova.
Pacientul se înțelege cu vinovatul, spitalul pierde
Mai grav este că, de multe ori, spitalul nu are nici măcar împotriva cui să deschidă proces. Sau, alteori, până la recuperarea banilor, situația se complică foarte mult. Asta pentru că victima și agresorul sau cel care a produs accidentul ajung la o înțelegere și nu mai există nici o plângere. „Pacientul vine la noi, vedem că este victima unei agresiuni fizice, îl raportăm ca atare, după care pacientul ne spune că nu îl cunoaște pe cel care l-a agresat și în acest fel noi nu avem cui să ne adresăm pentru recuperarea cheltuielilor. Sau îl cunoaște pe cel care l-a agresat, dar se înțeleg între ei, bolnavul nu mai face nici o plângere și noi nu mai avem împotriva cui să ne îndreptăm. Dacă în 60 de zile de la momentul agresiunii pacientul se înțelege cu cel care l-a agresat și nu face nici o plângere la poliție, nu avem ce să facem. Pacientul poate să spună ceva la internare și după două săptămâni să zică altceva pentru că a făcut o înțelegere. Dacă ne îndreptăm, totuși, împotriva pacienților să recuperăm banii, ne-am lovit de situații în care Judecătoria ne-a atras atenția că dacă nu ne retragem plângerea ne amendează“, a explicat managerul Spitalului Județean Craiova.
„Este o muncă ce trebuie scoasă din atribuțiile spitalelor“
Sunt situații în care se stabilește vinovatul și acesta plătește. Dar sunt foarte puțini cei care procedează așa. În alte situaţii, spitalele ajung în momentul în care să-i execute silit pe vinovații de la care trebuie să recupereze banii. Și aici apare altă piedică. „Sunt cazuri în care se ajunge la executare, dar descoperim că nu avem ce să executăm, casa este făcută din chirpici, nu are alte bunuri. În plus, sunt situații în care descoperim că pentru acea casă trebuie făcută taxă de succesiune și ca să recuperăm banii trebuie să mergem la un curator pe care să-l plătim să facă taxa de succesiune, să putem recupera o sumă care poate să fie de câteva sute de lei sau câteva mii de lei“, a spus dr. Bogdan Fănuță.
În prezent, spitalul are în jur de 12.000 de procese prin care încearcă să recupereze banii. Unele dintre ele durează de ani buni, iar unele persoane implicate au și decedat între timp. Banii pe care spitalul ajunge să îi recupereze nu rămân unității medicale, ci sunt trimiși către CAS. „Este o muncă ce trebuie scoasă din atribuțiile spitalelor. Există organisme ale statului care pot să se ocupe de aceste recuperări. Spitalul trebuie să acorde servicii medicale și să fim plătiți pentru ele, iar statul să se ocupe de recuperarea acestor sume. Unele procese durează de mulți ani, unii oameni au și murit, iar noi trebuie să mergem către moștenitorii lor dacă au, și dacă nu au să anunțăm CAS că nu mai avem împotriva cui să ne îndreptăm și cum să dăm banii înapoi. Este un cerc vicios care nu se poate rupe decât printr-o modificare legislativă. În plus, noi când recuperăm banii de la pacienți îi trimitem către CAS, nu rămân spitalului, practic îi luăm de la cineva să îi dăm altcuiva. Legea ne obligă să îi dăm CAS. Ar trebui să existe o modificare legislativă, astfel încât să se ocupe de recuperea acestor bani alt organ, nu spitalul sau Casa de Asigurări de Sănătate“, a încheiat dr. Bogdan Fănuță, managerul SJU.
