În cei trei ani de viaţă, Asociaţia Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, înfiinţată de Primăria Craiova, a consumat un milion de euro din banii publici. De-a lungul acestor ani, Gazeta de Sud a încercat să afle în ce fel se foloseşte asociaţia de banii craiovenilor. Ne-am lovit de o lipsă totală de transparenţă din partea celor doi foşti preşedinţi ai asociaţiei, Vlad Drăgulescu şi Antoniu Zamfir, care au refuzat să răspundă întrebărilor redactorilor GDS cu privire la cheltuielile din bani publici, motivând că asociaţia nu este o instituţie publică.
Ca urmare a solicitărilor efectuate de Gazeta de Sud conform Legii 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public, am reuşit să primim un raport din partea asociaţiei, care răspunde la o parte din întrebările noastre. Colegul meu, Valentin Tudor, va analiza în detaliu în următoarea perioadă semnele de întrebare ridicate de felul în care asociaţia a cheltuit banii, comparativ cu alte oraşe din România.
Pe scurt, doamna primar Lia Olguţa Vasilescu şi preşedinţii asociaţiei au tratat organizaţia ca pe propriul lor SRL şi au cheltuit banii fără să respecte legea şi interesul public. Iată problemele principale şi întrebările care apar după citirea la cald a raportului asociaţiei:
1. Achiziţiile au fost făcute pe ascuns, fără respectarea legii.
Asociaţia ar fi trebuit să publice în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o notificare cu privire la fiecare achiziție directă a cărei valoare depășește echivalentul în lei al sumei de 5.000 de euro (conform OUG nr. 34/2006 şi OUG nr. 77/2012). Spre deosebire de oraşe precum Clujul, care au respectat legea şi au publicat cererile de ofertă, asociaţia craioveană a încredinţat contractele după bunul plac.
2. 360.000 de euro, o sumă astronomică plătită pentru consultanţă.
Nu există nici o informaţie cu privire la felul în care consultanţii externi au fost aleşi şi ce s-a obţinut pentru această sumă. Mai mult, membrii asociaţiei au declarat în presă şi pe reţelele de socializare că în decembrie 2015 au lucrat de dimineaţa până noaptea pentru redactarea proiectului de candidatură al Craiovei. În condiţiile în care echipa locală a realizat proiectul (care a primit nota 4,5 din 10 la evaluarea juriului Comisiei Europene), care a mai fost rolul consultanţilor externi? Ce au făcut ei pentru 360.000 de euro, banii craiovenilor?
3. Evenimente culturale, doar 9% din cheltuieli.
Doar 88.000 de euro din bugetul de un milion de euro au fost folosiţi pentru organizarea de spectacole şi evenimente culturale. Tot 88.000 de euro a cheltuit asociaţia pentru cazare, masă şi deplasări. Comentariile sunt de prisos.
4. Bugetul de salarii al asociaţiei este de 200.000 de euro, dar raportul nu conţine detalii cu privire la beneficiarii acestor salarii.
Nu se ştie cine şi de ce a primit salariile, în condiţiile în care preşedinţii asociaţiei susţin că au lucrat ca voluntari, iar pentru majoritatea evenimentelor organizate au fost folosiţi angajaţi ai instituţiilor publice locale.
5. Asociaţia a cheltuit 245.000 de euro pe publicitate, un sfert din bugetul total.
Este la mintea cocoşului că promovarea Craiovei în Craiova nu are cum să ajute şansele oraşului să devină capitală culturală europeană. În comparaţie, Clujul nu a cheltuit nici măcar un leu pentru publicitate. În raportul juriului care a respins candidatura Craiovei, se arată că planurile de suprainvestiţii în publicitate ar fi continuat. „Procentul de 25% alocat pentru marketing este semnificativ mai mare faţă de bugetele competiţiilor recente […] Acest fapt poate indica o tendinţă de a promova oraşul în sine, în detrimentul conţinutului cultural“, spune raportul juriului Comisiei Europene.
Aceste cheltuieli cu publicitatea nu pot ajuta în nici un fel şansele Craiovei, dar o ajută pe Lia Olguţa Vasilescu. Majoritatea banilor cheltuiţi pentru publicitate au ajuns la organizaţii media locale prietene sau controlate de primarul Craiovei. Publicitatea este felul în care primarul Craiovei ţine în viaţă nişte instituţii media locale care, la schimb, funcţionează ca un perfect mecanism de propagandă pentru doamna primar.
6. Cheltuielile sunt foarte mari comparativ cu alte oraşe.
Colegii mei au reuşit să obţină informaţii de la alţi competitori în cursa pentru capitala culturală europeană. Oraşele Cluj-Napoca și București au cheltuit la un loc mai puţini bani decât Craiova. Un exemplu grăitor cu privire la felul în care s-au aruncat banii este pagina web a asociaţiei craiovene, care a costat 17.000 de euro. Comparativ, site-ul clujnapoca2021.ro a fost realizat cu costuri zero de către o firmă IT locală.
Ştim acum că asociaţia a fost administrată defectuos şi că proiectul de candidatură pentru capitala culturală europeană a fost lipsit de viziune şi scris în grabă, motiv pentru care a primit o notă umilitoare la evaluarea juriului. Ştim că asociaţia a fost complet netransparentă, Gazeta de Sud având nevoie de aproape trei ani pentru a obţine informaţii cu privire la cheltuirea fondurilor, în timp ce alte oraşe candidate ne-au răspuns în câteva zile. Ştim aceste lucruri, dar rămâne întrebarea: a fost incompetenţă sau hoţie? Așteptăm ca instituţiile abilitate să afle răspunsul.
Citeşte şi: Craiova Capitală Culturală, afacere dubioasă de un milion de euro
