Nouă doljeni au fost diagnosticați cu gripa AH1 în ultimele săptămâni. La nivel național au decedat 33 de persoane din această cauză. Îngrijorător este că, spre deosebire de alți ani, afecțiunea apare la copiii peste cinci ani și adulții până în 45 de ani și nu la vârstnici sau sugari, cum se întâmplă de obicei. Acest tip de gripă este provocat de un virus gripal de tipul A, subtipul H1N1. Infecţia cu acest virus poate să fie mai gravă decât infecţia cu virusurile gripale sezoniere pentru că majoritatea populaţiei fie nu prezintă imunitate, fie are o imunitate scăzută la această tulpină de virus.
Gripa AH1 a omorât până acum 33 de români. Nici doljenii nu scapă de virusul care o produce, nouă persoane din județ fiind până acum diagnosticate cu acest virus gripal. Medicii spun că evoluția lor a fost bună și că acum sunt în afara pericolului. Anul trecut au fost înregistrate 15 astfel de cazuri în Dolj. Totodată, numărul total al cazurilor de viroze respiratorii înregistrat săptămâna trecută în rândul doljenilor a fost de 1.715, mai puțin cu aproape 200 de cazuri față de primele două săptămâni ale lui februarie. Specialiștii spun că trebuie făcută diferența între viroză și gripă. „Gripa este o boală gravă, cu suferință mare, tuse puternică. O viroză nu dă o stare generală atât de proastă. Dacă gripa prinde un organism slăbit, efectele sunt grave, se ajunge la deces. Primul grup de risc este reprezentat de persoanele cu boli cronice, boli cardiovasculare, endocrine, pulmonare, diabet zaharat. Acestea au imunitatea scăzută, iar cele 33 de decese au apărut la persoane cu boli cronice care nu au fost vaccinate“, a spus dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică Dolj (DSP).
Virozele nu se tratează cu antibiotice
În această perioadă, majoritatea cazurilor sunt reprezentate de viroze, cunoscute în limbaj popular sub denumirea de guturai. Este important de știut că virozele nu se tratează cu antibiotice. „Indiferent că este o viroză mai ușoară sau mai complicată, nu se tratează cu antibiotice pentru că virușii nu răspund la acestea. O viroză se tratează cu simptomatice, adică pacientul se hidratează foarte bine, ia vitamina C ca să îi crească rezistența organismului. Însă sunt și anumiți viruși gripali care au o virulență deosebită, iar aceștia pot să dea forme mai grave la persoanele care mai au și alte afecțiuni. Ar fi bine ca în această perioadă copiii, sub îndrumarea pediatrului sau a medicului de familie, să ia supliment de vitamine. Cel mai important este că atunci când apare un caz în colectivitate să fie izolat“, a explicat Dragoș Nicolosu, medic pneumolog.
Antibioticele sunt eficiente împotriva bacteriilor, dar nu şi împotriva virusurilor. Dacă nu se respectă acest lucru și se face exces de antibiotice, se ajunge la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice a unor bacterii care se află oricum în organism, dar sunt ţinute, de obicei, în frâu de sistemul imunitar. „Gripa AH1 se manifestă prin stare generală modificată, prin temperatură, dureri musculare. În momentul în care apar aceste semne, persoana în cauză trebuie să se adreseze medicului de familie. Acesta fie îi recomandă izolare la domiciliu, fie îl trimite la spital. Trebuie evitat contactul cu persoanele bolnave, cu colectivitățile. Spălatul pe mâini cu apă și săpun este foarte important. Transmiterea se face prin picăturile de la strănut și tuse care conțin virusuri ce se pun pe mâini și pe care le transmitem mai departe“, a atras atenția dr. Popescu.
Gripa AH1 a apărut prima dată în 2009
Gripa AH1 este provocată de un virus gripal de tipul A, subtipul H1N1. Infecţia cu acest virus poate fi mai gravă decât infecţia cu virusurile gripale sezoniere. Se întâmplă acest lucru din cauză că majoritatea populaţiei fie nu prezintă imunitate, fie are o imunitate scăzută la această tulpină de virus. Primele cazuri de infecţii respiratorii cu virus gripal A(H1N1) au fost înregistrate în martie 2009 în diferite părți ale Mexicului și în timp s-a extins în mai multe zone ale lumii.
Trebuie știut că virusurile gripale care determină infecţiile sezoniere se modifică de la an la an, însă sunt înrudite unele cu altele. Oamenii de ştiinţă pot estima modificările pe care aceste virusuri le pot produce şi astfel pot să creeze vaccinuri care să protejeze oamenii. În plus, prin expunerea anuală la aceste virusuri asemănătoare, sistemul imunitar îşi dezvoltă proprii anticorpi împotriva lor. Având în vedere că acest tip de gripă a fost întâlnit pentru prima dată în 2009, de atunci s-au creat vaccinuri care pot ajuta organismul să se apere. Vaccinul antigripal este administrat gratuit prin cabinetele medicilor de familie. Aproape 22.000 de doljeni au fost vaccinați până în acest moment și încă mai există doze disponibile. Singura măsură care se poate lua împotriva gripei AH1 este vaccinul antigripal. Prioritate au gravidele și bolnavii cronici, care prezintă cel mai mare risc.
Vaccinul antigripal, singura armă
Specialiștii spun că am ajuns în situația ca 33 de oameni să moară din cauza gripei pentru că rata de vaccinare a scăzut de șase ori în opt ani. Numărul celor vaccinați nu mai trece de 500.000, în condițiile în care recomandările OMS spun că ar trebui să vaccinăm trei milioane de oameni. Dr. Dumitra Gindrovel, medic de familie din județul Dolj și coordonator în Grupul de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), spune că vaccinul este singura formă de apărare. „Eu am administrat toate dozele de vaccin antigripal pe care le-am avut. A mai fost un val asemănător în 2009-2010 legat de gripa AH1, când a apărut pentru prima dată. De atunci a fost cuprinsă în toate produsele vaccinale, în fiecare an. Prima măsură care se poate lua împotriva acestei boli este vaccinarea antigripală. Se poate ajunge le deces pentru că evoluția este impredictibilă. Caracteristica acestui tip de gripă în anul 2009, când a apărut, a fost că a produs decese la persoane imunocompetente, persoane tinere care nu aveau alte afecțiuni și gravide. Tocmai pentru că organismul era capabil să reacționeze viguros în fața agresorului, se producea o modificare la nivel pulmonar, în sensul apariției unei inflamații exagerate și creșterea distanței dintre calea aeriană și sânge, acolo unde se produce schimbul gazos, și practic persoanele mureau de așa-zisul «plămân alb». Era ca și când nu puteau să primească oxigen. Nimeni nu este protejat împotriva acestei gripe“, a explicat dr. Dumitra Gindrovel.
Evitați colectivitățile!
Virusul gripal AH1 se transmite în acelaşi mod ca şi gripa sezonieră. Virusurile gripale se transmit de la om la om, prin aerosolii produşi de tusea sau strănutul persoanelor infectate. De asemenea, virusul poate fi transmis prin contact direct cu persoanele infectate, prin contact cu obiecte sau suprafeţe contaminate. Este recomandat ca vaccinul să fie făcut la începutul sezonului rece pentru că protecția apare după aproximativ trei săptămâni.
Specialiștii recomandă să evitaţi pe cât posibil aglomeraţiile, să vă spălaţi bine mâinile cu apă caldă şi săpun, să vă acoperiţi nasul şi gura cu batista personală în timpul strănutului sau al tusei.
