Cele mai mari probleme ale fermierilor doljeni sunt legate de lipsa unei piețe de desfacere adecvate, neplata la timp a subvențiilor de la APIA, lipsa investițiilor în spații de depozitare a produselor etc. Pentru ca agricultorii să aibă rezultate mai bune trebuie să atragă fonduri europene și să își facă propriile investiții, pentru că Ministerul Agriculturii și APIA nu îi ajută cu mare lucru. Aflați ce schimbări intervin de anul acesta pentru tinerii fermieri care vor să acceseze fonduri pe PNDR, pentru atestatele de producător agricol și altele.
Avizul pentru atestatele de producător agricol se acordă gratuit de către Camera Agricolă Dolj, care activează în 75 de localități doljene, de către Direcția Agricolă, care operează în 25 de unități administrativ teritoriale, iar în restul localităților se pot obține avizele de la diverse forme asociative, dar unele dintre acestea eliberează documentele respective contra cost pentru fermieri. Legea spune că cei care dau avizul pentru producători să facă, în prealabil, verificarea în teren, în gospodăria producătorului, pentru a vedea dacă are capacitatea să producă atât cât cere să-i fie trecut pe atestatul de producător. „Responsabilitatea obținerii acestor avize este a primăriilor, nu a producătorilor agricoli“, a spus Aurel Stanciu, directorul Camerei Agricole Dolj, la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV. El a mai spus că, deși legislația prevede că avizul pentru producători se acordă gratuit, există unele forme asociative în agricultură care maschează taxa pentru avizul de producător sub forma unei taxe de înscriere în acea asociație a producătorilor, aspect considerat ilegal de către Direcția Agricolă.
S-a propus ca de anul acesta atestatele de producător să fie valabile timp de un an de la data emiterii și nu doar un an calendaristic, cum este în acest moment. Probleme apar în piață atunci când se solicită un atestat de producător pentru producția anului trecut, pentru că avizul trebuie dat după verificarea culturilor, ori în acel moment nu există culturi. Dacă există producători care cer atestat de producător pentru producția de anul trecut de porumb, de exemplu, atunci ei vor primi de la primărie acel document, dar fără avizul de specialitate al autorităților competente, pentru că acestea nu pot verifica o cultură care nu există. În schimb, în carnetul de comercializare al acelui producător se trece faptul că este vorba de producția din anul anterior.
Conform Legii nr. 145/2014, începând din luna mai a anului trecut, atât atestatul de producător, cât şi carnetul de comercializare sunt obligatorii în orice activitate de comerţ pe care o desfăşoară agricultorii persoane fizice.
Altă problemă a agricultorilor este aceea că nu primesc subvențiile APIA la timp și nu au bani să înființeze noile culturi. De anul acesta s-au simplificat cererile de solicitare a subvenției de la APIA și este nevoie de un document de la primărie pentru ca fermierii să fie eligibili la plată.
Schimbări pentru obținerea de fonduri de către tinerii fermieri
O șansă pentru dezvoltarea agricultorilor este aceea de a accesa fonduri europene. Cel mai la îndemână program de finanțare este PNDR. Condițiile ce trebuie îndeplinite de fermieri pentru a fi eligibili le pot pune piedici unora.
Aurel Stanciu a precizat la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV, că cererea cea mai mare din partea fermierilor pentru fonduri europene, în funcție de numărul solicitanților, a venit pe sM 6.1, dedicată tinerilor fermieri care se mută în mediul rural, dar și pentru sM 6.3, destinată fermelor mici. Pentru cei cu ferme mici, la vechea sesiune de depunere de proiecte fusese o problemă birocratică, în sensul că fermierii trebuia să existe în Registrul fermelor de la APIA înregistrați cu cel puțin 24 de luni înainte de depunerea cererii de finanțare.
De anul acesta apar câteva modificări și pentru tinerii de până în 40 de ani care se mută în mediul rural și care doresc să obțină finanțare din fonduri europene de până la 50.000 de euro pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), pe sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ și pentru alte submăsuri la care urmează o sesiune nouă de depunere de proiecte. De anul acesta, cei care accesează pentru această submăsură nu mai trebuie să aibă liceul terminat, cum era obligatoriu până acum, ci este suficient să aibă opt clase terminate. Este obligatoriu însă ca tinerii fermieri să aibă domiciliul în mediul rural, exact acolo unde au exploatația, domiciliu care poate fi înființat în comuna respectivă chiar și anul acesta, înainte de depunerea cererii. Domiciliul trebuie menținut în mediul rural cel puțin șase ani, adică pe durata de implementare a proiectului. Este nevoie ca aplicanții să aibă până în 40 de ani. Dacă împlinesc 40 de ani în 2016, trebuie ca la momentul depunerii cererii de finanțare să nu îi aibă împliniți. De asemenea, tinerii fermieri care vor să aplice pe această submăsură trebuie să nu aibă o vechime mai mare de 24 de luni în Registrul fermierilor, înscris la APIA. „O condiție un pic mai dificilă este aceea ca solicitanții să nu aibă serviciu decât în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în cele învecinate sau în cel mai apropiat oraș, pe harta rutieră“, a precizat directorul Camerei Agricole Dolj, la „Economia Sudului“.
Pentru ce se pot obține banii
Pentru fermele mici sunt alte prevederi. „De regulă, există prevederi în Ghidul solicitantului care nu au fost anticipate și, uneori, există prevederi noi și de la o sesiune la alta de depunere de proiecte. În principiu, anul acesta există niște condiții standard. Fermierii care doresc să își înființeze ferme mici cu fonduri trebuie să aibă o exploatație agricolă cu o valoare a producției standard între 12.000 și 50.000 de euro, valoare care se determină ca produs între suprafețele pe care le dețin și niște coeficienți care există pentru fiecare cultură. Din punctul meu de vedere, cea mai ușoară accesare a fondurilor se poate face pentru cultivarea unei suprafețe de legume în spații protejate, adică în solar, de 33 de ari, cu forme legale și înscrisă în registrul fermelor la APIA sau de minimum 1,7 hectare de legume în câmp“, a mai spus Aurel Stanciu. Camera Agricolă oferă consultanță gratuită agricultorilor, dar întocmește proiecte contra cost, la tarife de până la 1.000 de lei pe proiect, plus 3% din valoarea lui, în cazul în care se aprobă finanțarea.
Cine face centre de depozitare a legumelor
Una dintre cele mai mari probleme a agricultorilor este lipsa pieței de desfacere, coroborată cu lipsa investițiilor în spații de depozitare adecvate păstrării legumelor și fructelor în condiții de temperatură și umiditate adecvate, astfel încât fermierii să nu fie nevoiți să vândă la prețurile mici din momentul recoltării sau să arunce recolta destul de perisabilă pe câmp din cauza lipsei cumpărătorilor. „Din păcate, o problemă mare o constituie desfacerea produselor. Ministerul Agriculturii ar fi cel mai în măsură să intervină. Sunt necesare niște centre de depozitare. Faptul că fermierii aruncă lubenițele este generat de faptul că ei nu dețin spații pentru a le depozita cum trebuie, o perioadă mai îndelungată de timp. Nu există spații de depozitare la temperaturi adecvate“, a spus Aurel Stanciu.
Astfel de centre de depozitare a legumelor și fructelor ar putea fi create și de către GAL-urile (Grupurile de Acțiune Locală), tot cu fonduri europene, acolo unde se decide de către echipa managerială ca strategia de dezvoltare a zonelor reprezentate de GAL să se axeze pe partea de construire de depozite pentru legume și fructe. Astfel de investiții ar fi destul de mari, iar specialistul de la Camera Agricolă spune că ar trebui făcute în cadrul unor programe de finanțare care nu necesită sume foarte mari pentru cofinanțare sau procente foarte mari de cofinanțare pe care să le suporte beneficiarii proiectelor. Astfel de depozite ar presupune și cheltuieli mari de administrare, de energie, și altele, motiv pentru care încă nu au apărut prea multe astfel de investiții de acest fel în Dolj.
Emisiunea integrală poate fi urmărită pe internet, fie pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro, fie pe cel al televiziunii, www.alege.tv.
