Covrigii cumpărați de fostul ministru al dezvoltării, Liviu Dragnea, de la una dintre patiseriile din Centrul Istoric nu au purtat noroc Craiovei. În mai anul trecut, Dragnea și primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, au inaugurat la pas „cel mai frumos centru istoric din țară“, cum spunea ministrul. Nu a trecut nici un an de atunci, dar dalele de granit s-au rupt la colțuri, iar unele plăci s-au deplasat câțiva centimetri. Constructorul dă vina pe caii care au tropăit prin Centru cu ocazia evenimentelor culturale și pe greutatea foarte mare a macaralelor care au montat Orășelul Copiilor astă-iarnă. Primarul spune că va merge pe teren să vadă despre ce este vorba și că lucrarea este în garanție.
Gândit și demarat de fostul primar Antonie Solomon, proiectul de modernizare a Centrului Istoric al Craiovei a fost implementat și recepționat în perioada actualului edil-șef. Olguța Vasilescu a dorit foarte mult să-și asume paternitatea lui, astfel încât a modificat o parte din soluțiile prevăzute în caietul de sarcini. Cea mai importantă, cu impact direct asupra aspectului Centrului, a fost renunțarea la granitul colorat, așa cum gândiseră proiectanții, și alegerea unor plăci gri. Primăria a încercat apoi să atenueze nuanța ternă a Centrului și, pentru a-i da puțină culoare, a desenat cutiile în care sunt adăpostite contoarele de la utilități cu ajutorul elevilor de la Liceul de Arte „Marin Sorescu“. Emulația creată în jurul lucrărilor de modernizare a adus mii de craioveni în Centru, curioși să vadă cum arată. Efectul pozitiv a fost amplificat și de venirea verii și apariția teraselor. Mai la un suc, mai la o plimbare, oamenii au umplut Centrul aproape în fiecare seară. Devenise locul de întâlnire al tinerilor, părinților și bunicilor cu copii. Văzând impactul major asupra craiovenilor, primăria a decis să organizeze în Piața „Frații Buzești“ o serie de evenimente culturale, toate desfășurate în numele titlului de Capitală europeană a culturii. Vara a trecut, iar vremea rea a închis terasele și i-a gonit pe craioveni. A venit însă, luna decembrie, iar municipalitatea s-a gândit să organizeze aici Orășelul Copiilor. În consecință, Centrul a fost împânzit de plase de lumini colorate, iar în mijloc a fost montat un brad uriaș. Au trecut și acestea și a venit zăpada. Era primul test serios al lucrărilor de modernizare. Zăpada s-a topit, a venit din nou primăvara, și o dată cu ea și primele probleme. Că au fost de vină piroaiele înfipte în pavaj pentru montarea diferitelor scene, utilajele de mare tonaj, zăpada sau, pur și simplu, autoturismele care zburdă prin zona pietonală în timp ce barierele stau ridicate, nu știe nimeni la ora actuală. Cert este că pavajul din granit arată ca un șvaițer din care cineva pare că a mușcat cu poftă. Peste tot. De asemenea, pe alocuri, plăcile s-au deplasat câțiva centimetri și nu se mai îmbină. Acest lucru l-a observat și firma care a câștigat contractul de execuție din fonduri europene, Recon SA din Craiova. Reprezentanții ei spun că de vină nu este montajul deficitar sau calitatea slabă a granitului pentru care au certificate de calitate, ci evenimentele organizate în Centru care au pus asupra materialelor o presiune de câteva ori mai mare decât era prevăzut în proiect. „Din punctul nostru de vedere, au fost mai multe lucruri care au dus la această situație. S-a dat drumul la circulația mașinilor, a fost Orășelul Copiilor, unde au intrat cu macarale de 20 de tone, pe când granitul suportă maximum 3,5 tone. De asemenea, vă mai amintiți defilarea cu caii cu potcoave, cu dacii și romanii? Calul este cal, iar potcoavele pe granit… Astfel de evenimente cu cai ar trebui făcute în parc, la Velodrom, undeva. În plus, autoturismele circulă în zona pietonală. În proiect, au voie doar mașinile care aprovizionează magazinele, dar și atunci acest lucru se face într-un anumit interval orar, nu tot timpul. Noi ne-am protejat și am făcut fotografii cu acei cai, cu tirurile care au venit aici, și avem în pregătire o adresă către primărie în care să le spunem că vom înlocui plăcile sparte în perioada 15 aprilie-1 mai. Dar este datoria lor (a primăriei – n.r.) să protejeze această investiție. Noi avem materiale de înlocuit, dar sunt limitate“, a declarat reprezentantul Recon, care a precizat că lucrarea are o garanție de cinci ani, dar ea nu acoperă distrugerile cauzate de acțiuni externe. Cu toate acestea, firma va înlocui acum plăcile distruse. Într-un răspuns trimis GdS, primarul Olguța Vasilescu a menționat că astăzi va merge la fața locului pentru a vedea ce se întâmplă, dar a precizat că „lucrarea este în garanție, deci orice defecțiune se remediază de constructor“.
Cât de rezistent trebuie să fie granitul
În contextul schimbărilor de soluții din proiect, mulți se întreabă cât din ceea ce au gândit inițial proiectanții și arhitecții a fost pus în practică? O întrebare rămasă deocamdată fără răspuns. GdS a solicitat primăriei să spună ce soluții au fost modificate la proiectele din fonduri europene, dar municipalitatea a răspuns că va face acest lucru doar după ce se vor încheia lucrările. La Centrul Istoric s-au încheiat. Până atunci, GdS vă prezintă ce prevedea proiectul inițial. Potrivit caietului de sarcini, modernizarea Centrului a presupus „reabilitarea infrastructurii și suprastructurii străzilor Nicolăescu Plopșor, Theodor Aman, Panait Moșoiu, Olteț, Dreptății, Lipscani, România Muncitoare, Romain Rolland, Traian Demetrescu și Frații Buzești prin pavarea cu granit colorat“. Infrastructura a însemnat reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă (3.025 metri liniari) și canalizare menajeră și pluvială (3.592 de metri liniari), precum și a rețelelor termice existente, modernizarea iluminatului public, montarea unui sistem de supraveghere video stradal și construirea a două fântâni arteziene. Tehnic vorbind, suprafața perimetrului delimitat de străzile menționate este de 12,5 hectare, din care doar 1.254 de metri pătrați reprezintă spații verzi. Lungimea totală a străzilor supuse modernizării este de 1.654 de metri. După finalizarea lucrărilor, profilul transversal existent al străzilor s-a modificat în sensul realizării unui profil concav (cuvă) cu două versante plane înclinate spre rigola amplasată în axul longitudinal al străzilor.
Revenind la plăcile de granit, arhitecții care au lucrat la proiect și le-au imaginat de dimensiuni și culori diferite și respectând mai multe criterii minime de performanță. La capitolul „condiții tehnice, criterii de performanță și niveluri de performanță pentru stratul de uzură al pardoselilor de granit“ se prevăd următoarele date: rezistență la compresiune – 1.510 kg/cmp (centimetru pătrat, echivalentul atmosferelor), rezistență la compresiune după îngheț – minimum 1.450 kg/cmp, rezistență la încovoiere: 90-95 kg/cmp, nivelul rezistenței la șoc mecanic – minimum 20 kg/cmp (20 de atmosfere), rezistență la acțiuni chimice și la pătare datorată materialelor de lipire – să reziste fără modificări de aspect după curățare cu apă sau solvent specific, nivelul rezistenței la uzură – maxim 0,1g/cmp, rezistență la substanțe de igienizare, detergenți, dezinfectante – să reziste după încercare fără modificări de aspecte ale suprafeței, să nu degaje noxe, variații bruște de temperatură și umiditate – să nu prezinte desprinderi de pe suport, greutate – 2.560 kg/metrul cub. Pe baza acestor criterii, se poate afla cu ușurință dacă granitul din Centrul Istoric a fost supus unor sarcini mult mai mari sau dacă el respectă criteriile.
De la colorat, la gri
Tot caietul de sarcini precizează ce grosime ar trebui să aibă dalele de granit: de 10 și 8 cm pentru platforme carosabile și platforme pietonale cu trafic auto redus (ocazional – intervenții aprovizionare) montat pe un strat de nisip suport de 5 cm pentru platformele carosabile și 6 cm pentru pietonale. La capitolul „Tratarea și materialele folosite“, caietul spune următoarele: pentru pavimente se propune granitul, într-o varietate de forme şi culori, conform ierarhiei spaţiilor tratate şi porfirul policrom. De la plăcile mari (60 și 90) în culori calde, pe strada Lipscani, la cele mai mici, (30 și 60) cu culori gri verzui – cărămiziu, dispuse pe restul reţelei pietonale şi la cuburi de 10 – 15 cm în scuaruri, piaţete. În documentație sunt date și exemple despre cum ar fi trebuit să arate străzile. Pe strada Buzești, plăcile de granit au fost prevăzute cu o grosime de 10 centimetri din care, de culoare gri deschis – 537,2 metri pătrați, policrom – 1,457 metri pătrați, bej – 300 metri pătrați, maron cărămiziu – 155 metri pătrați, bej în trei nuanțe – 320 metri pătrați. Pe strada Lipscani, granitul este tot de zece centimetri, dar culorile prevăzute erau bej în trei nuanțe – 1.430 de metri pătați și maron – 133 metri pătați. În privința pavimentului din Piața „Buzești“, proiectul a prevăzut următoarii indicatori:
„Caroiajul major al pavimentului din Piaţa «Buzeşti» materializează ideea de răscruci. Pavimentele folosite vor fi: Dalaj de granit în trei nuanţe bej-maron cu dale de 30×30, 30×60, 60×60, 60×90 cm (…) Dalaj de granit în două nuanţe de gri cu dale de 30×60 (…) ștraifuri din dale de granit 30×60 cm nuanţe bej, maron cărămiziu care marchează diferenţierea infrastructurii pietonale/ocazional carosabile şi câmpurile dalajelor“.
Potrivit proiectului, „executantul este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea și siguranța tuturor operațiunilor executate pe șantier, precum și pentru procedeele de execuție utilizate, cu respectarea prevederilor și a reglementărilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (…) Perioada de garanție a lucrărilor: minimum cinci ani de la recepție la terminarea lucrărilor“.
Cum a ajuns Centrul Istoric să fie modernizat
Decizia de revitalizare a Centrului Istoric a fost luată în 2007 prin Hotărârea de Consiliu 404. În 2008 a fost finanțat PUZ Centrul Istoric – Aria Pilot, iar în 2009 s- a organizat licitația pentru proiectarea Studiului de Fezabilitate și pentru Proiectul Tehnic. În 2010 s-a elaborat faza D.A.L.I., cu respectarea regulamentului PUZ şi ţinându-se cont de prevederile Ordinului nr. 1294/2009 privind domeniul major de intervenţie „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, axa prioritară „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere“ din cadrul POR. În 2013 a fost atribuit contractul de execuție firmei Recon SA pentru suma de circa 53 de milioane de lei fără TVA. În documentele care fundamentează tema, necesitatea și oportunitatea proiectului se vorbește despre structura Centrului Istoric. „Întreaga zonă central-istorică reprezintă o pondere de 5,06% din suprafaţa oraşului şi are o suprafaţă de 380 ha. Zona pilot studiată în cadrul PUZ (Plan Urbanistic Zonal – n.r.) şi care face obiectul studiului are o suprafaţă de 12,5 ha reprezentând o pondere de 3,28% din zona central istorică a oraşului. În cadrul strategiei locale de dezvoltare durabilă, regenerarea culturală şi reconturarea identităţii locale au fost identificate ca obiectiv strategic având ca prioritate revitalizarea Centrului Istoric al municipiului Craiova. În prima etapă, se propune reabilitarea structurii rutiere şi de utilităţi (esplanade pietonale, piaţete, mobilier urban, alimentare cu apă, canalizare, energie electrică – iluminat public, reţea video). Se propune reabilitarea grupului sanitar public amplasat la subsol în zona spaţiului verde English Park (…) Consecinţele aşteptate în urma acestor măsuri sunt: revitalizarea mediului de turism şi afaceri din zonă şi reabilitarea infrastructurii sociale.
