Un cetățean nu-și poate vinde o parte din terenul pe care l-a deținut până acum pe teritoriul administrativ al Craiovei, pentru că de la Oficiul de Cadastru i s-a comunicat că trebuie să obțină toate documentele de la Primăria Cârcea, nicidecum de la Primăria Craiova, unde a achitat până acum impozitele. Doar că de la Cârcea i s-a spus inițial că trebuie să rămână la primăria care i-a înregistrat prima pământul. Fără cadastru, omul nu poate vinde terenul. În situația aceasta mai sunt și alți vecini.
Încurcăturile privind limitele administrativ-teritoriale dintre Craiova și Cârcea afectează tot mai mulți cetățeni. După ce GdS a arătat situația unui bărbat impozitat de cele două primării pentru aceeași suprafață de teren, acum ne-a sesizat la redacție un bărbat care nu-și poate vinde terenul, din cauza încurcăturilor cu limitele administrative.
Situația lui Mihail Glugă este ieșită din comun. „Am un teren din 1993, dobândit prin moștenire. Terenul este situat în Drumul Apelor, Aleea 5, numărul 20. M-am hotărât să vând o bucată din acest teren. Ca fiecare om, am început să îmi fac actele necesare pentru dezmembrarea terenului: cadastru, certificat de urbanism, certificat de nomenclatură stradală și toate documentele care trebuie. Am mers la Primăria Craiova, la fiecare ghișeu, și am obținut toate actele. La Primăria Craiova am fost pentru că acolo am plătit toate impozitele și am toate actele pe Craiova“, a povestit Mihail Glugă, care locuiește pe Aleea 5 Drumul Apelor. Dar stupoare! Când să obțină cadastrul pentru bucata de pământ de 600 de metri pătrați pe care vrea să o vândă, proprietarului terenului i s-a comunicat de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj că nu i se poate face acel cadastru pe bucata de pământ pe motiv că terenul ar aparține de comuna Cârcea din punct de vedere administrativ-teritorial. Însă nici Cârcea nu-l poate înregistra, din cauza unor prevederi ale Codului Fiscal, care spun că în cazul zonelor de litigii între localități, cetățeanul rămâne înregistrat fiscal la primăria la care a avut inițial ROL-ul.
OCPI spune că terenul e pe Cârcea
Reprezentanții OCPI Dolj au menționat că „potrivit coordonatelor rezultate în urma măsurătorilor efectuate (în sistem de proiecție Stereografic 1970), imobilul situat la adresa Aleea 5 Drumul Apelor, nr. 20 se regăsește în limitele unității administrativ teritoriale Cârcea, limite înregistrate în baza de date a OCPI Dolj, urmare a acțiunii de identificare de către comisia de delimitare numită în acest scop prin ordin al prefectului, așa cum este prevăzut de Legea nr. 4/1996, art. 11, alin. 4“.
Cum procedează cetă-țeanul care vrea să își vândă terenul și alții aflați în situații similare? El trebuie să obțină de la Primăria Cârcea adeverință că imobilul se află pe teritoriul administrativ al comunei, precum și o adeverință pentru adresă sau certificat de nomenclatură stradală. „Urmare a modificărilor legislative enunțate și ținând cont de evidențele cadastrale din care rezultă că imobilul este identificat în limitele unității administrativ teritoriale Cârcea, în situația în care proprietarul dorește dezmembrarea în vederea înstrăinării, pentru imobilul menționat, este necesară întocmirea unei documentații de identificare a amplasamentului imobilului situat pe alt UAT decât cel în evidența căruia a fost înregistrat în cartea funciară, potrivit art. 23 litera c) din Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, cu modificări și completări“, au răspuns reprezentanții OCPI Dolj, la solicitarea GdS.
Există un conflict teritorial între Craiova și Cârcea
Conducerea Oficiului de Cadastru a explicat în detaliu cum de au apărut situații ca aceasta al lui Mihail Glugă și cum a fost posibil ca un teren înregistrat pe o localitate să figureze pe teritoriul altei unități administrativ-teritoriale. OCPI Dolj a implementat un program în 2010, realizând Registrul Electronic al Limitelor Unităților Administrativ Teritoriale, prin care s-au trasat limitele localităților. Însă între Craiova și Cârcea există un conflict. „Facem precizarea că limitele între unitățile administrativ teritoriale între Craiova și Cârcea, până în prezent, sunt contestate, nefiind recunoscute de reprezentanții celor două unități teritoriale“, susțin cei de la OCPI Dolj.
Până la soluționarea conflictului între localități se utilizează înregistrările existente „în sistemul integrat de cadastru și carte funciară“, potrivit Legii cadastrului, spune conducerea OCPI Dolj.
Primarul din Cârcea promite că va elibera actele necesare
După ce GdS s-a interesat de caz la Primăria Cârcea, edilul-șef al localității, Valerică Pupăză, a precizat că, în cele din urmă, îi va elibera adeverințele necesare lui Glugă pentru cadastru, dar că va fi și acest cetățean dublu impozitat de ambele primării pentru aceeași bucată de teren, așa cum a mai scris GdS zilele trecute despre o persoană care locuiește pe Aleea 7 Drumul Apelor. „Dacă terenul este pe teritoriul administrativ al comunei Cârcea, atunci îi vom elibera adeverințele necesare obținerii cadastrului“, a spus Valerică Pupăză.
Cetățeanul ar putea fi impozitat de ambele primării
După înregistrarea terenului pe teritoriul comunei Cârcea, Mihail Glugă ar putea să se trezească și cu altă problemă. El ar putea să fie impozitat și de Primăria Craiova și de cea din Cârcea. Potrivit prevederilor art. 43 aliniatul 3 din Legea nr. 207/2015 adică din noul Cod de Procedură Fiscală, în cazul în care există un conflict între unitățile administrativ-teritoriale „cu privire la aceeași materie impozabilă“, contribuabilul va datora impozite și taxe locale la bugetul la care s-a înregistrat prima dată. Alte organe fiscale locale nu au dreptul să perceapă impozite locale până la soluționarea conflictului. După încheierea conflictului privind granițele administrative, dreptul de impunere revine noului organ fiscal cu 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a soluționat conflictul.
Primarul din Cârcea susține că la fel riscă și Mihail Glugă ca după înregistrarea terenului pe Cârcea să nu mai poată fi scăzut nici de la Cârcea, nici de la Craiova și să fie nevoit să achite două impozite pentru același teren, lucru absurd în orice comunitate, dar care se practică la noi.
De fapt, dacă Glugă va vinde terenul respectiv (chiar dacă va fi intabulat pe Cârcea), atunci Primăria Craiova ar trebui să îi scadă din evidențele fiscale un teren care nu mai este în proprietatea contribuabilului în cauză.