cu boala mână-gură-picior (FOTO: Arhiva GdS)
Mână-gură-picior este o afecţiune contagioasă mai puţin cunoscută, care îi afectează în special pe copiii cu vârste cuprinse între doi şi şase ani ce au imunitatea scăzută. 63 de școlari și preșcolari din județul Olt au fost diagnosticați în ultimele două săptămâni cu această afecțiune și se află izolați la domiciliu. Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj spun că, deocamdată, în județ, nu a fost raportat nici un caz. Medicii de familie recomandă ca în această perioadă să fie luate măsuri pentru creșterea imunității copiilor, astfel încât boala să fie prevenită.
Boala mână-gură-picior este provocată de virusul Coxsackie A16 și se manifestă prin apariția unei erupții pe palme, tălpi și gură, de aici și denumirea. Febra, durerile de gât și lipsa poftei de mâncare sunt printre cele mai frecvente simptome pe care copilul le resimte.
Direcţia de Sănătate Publică Olt (DSP) a anunțat că, în ultimele două săptămâni, 63 de copii din colectivităţi de preşcolari şi şcolari au fost diagnosticați cu această afecțiune. „Până în acest moment, au fost raportate de către medicii de familie și medicii școlari din județ 63 de cazuri cu această afecțiune. Dintre acestea, 40 au fost înregistrate în mediul urban și 23 în mediul rural. Nici unul dintre pacienți nu este internat, sunt izolați la domiciliu, unde primesc și tratament“, a declarat Gabriela Gociu, asistent-șef igienă în cadrul DSP Olt.
Boala mână-gură-picior este o infecție virală care apare mai ales în colectivități de tip creșe, grădinițe, cei mai afectați fiind preșcolarii (doi-șase ani), dar și bebelușii și copilașii mai mari pot face această infecție, din cauza faptului că se transmite extrem de ușor. Boala este asemănătoare cu popularul bubat, dar una dintre diferențele majore este că aceasta nu apare pe tot corpul. Copilul are febră 39-40 de grade Celsius și leziuni la nivelul gurii, din cauza cărora nu poate mânca.
Infecţia apare, de regulă, în perioada cuprinsă între lunile iunie-octombrie. „Este foarte importantă igiena în prevenția acestei boli. Este o afecțiune care determină apariția unor vezicule destul de neplăcute pentru copil. Dacă imunitatea lui este scăzută și nu are nici alimentația corespunzătoare, atunci în organismul micuțului se poate dezvolta această boală. Este extrem de important ca după ce copilul a contractat boala să nu mai meargă în colectivitate cam șapte zile, astfel încât să nu transmită virusul. Medicul recomandă antitermice. De asemenea, copilul nu trebuie să mănânce acrituri, având în vedere că veziculele apar și în cavitatea bucală“, a precizat Doina Cherata.
Încăperile unde stau copiii, obligatoriu aerisite
Transmiterea bolii se face prin tuse, strănut, jucării, tacâmuri, prosoape, așternuturi. Gabriela Rădulescu, medic de familie, dar și medic la cabinetul medical școlar al Colegiului „Ștefan Velovan“ din Craiova, spune că primul stadiu al erupției constă în pete roșii situate în jurul gurii și în interiorul cavității bucale. „După una-două zile, acestea se transformă în vezicule, bășicuţe. Leziunile de la nivelul pielii pot fi confundate uneori cu varicela, însă, spre deosebire de aceasta, nu produc mâncărime și se vindecă fără a lăsa urme. Medicul școlar trebuie informat primul, deoarece poate lua măsurile necesare pentru a limita și stopa focarele de infecție, de aceea părinții și educatorii sau învățătorii trebuie să coopereze cu personalul medical din unitățile de învățământ“, a explicat dr. Gabriela Rădulescu.
Boala apare din pricina schimbărilor de temperatură și a faptului că încăperile în care stau copiii nu sunt tot timpul aerisite. „Apare în această perioadă din cauza schimbării de temperatură, dar și din cauza faptului că la școală sau la grădiniță sălile unde stau copiii nu se aerisesc. În pauză ar trebui să se facă acest lucru pentru că altfel în acel spațiu se pot dezvolta tot felul de bacterii și viruși. Este o boală cu transmitere fecal-orală, deci este recomandată spălarea frecventă pe mâini cu apă caldă și săpun, în special după folosirea toaletei și înainte de masă, aerisirea încăperilor, evitarea contactului cu persoanele infectate, a spațiilor aglomerate, izolarea bolnavului la domiciliu“, a adăugat dr. Rădulescu.
„În această perioadă, în Camera de Gardă pot să vină și câte două-trei cazuri pe zi“
Tratamentul bolii mână-gură-picior se face la domiciliu, cu excepția cazurilor rare în care apar complicații și în care se recomandă internarea. Trebuie să fie asigurată o hidratare corespunzătoare, mai ales dacă are febră copilul. Alimentele cel mai bine tolerate sunt laptele sau iaurtul rece, care nu produc usturimi la contactul cu mucoasa bucală lezată. Tot pentru leziunile bucale se pot face badijonări cu soluții de glicerină, la care se pot adăuga vitaminele A și E. „După vindecarea leziunilor, virusul se elimină din organism pe cale fecală timp de aproximativ o lună. În toată această perioadă, copilul este contagios și trebuie ținut în continuare la domiciliu pentru a evita întreținerea focarului din colectivitate. După îmbolnăvire, copilul rămâne cu imunitate împotriva subtipului de virus Coxsackie care i-a produs boala, dar poate să se îmbolnăvească din nou dacă vine în contact cu alt subtip de virus Coxsackie“, a atras atenția dr. Gabriela Rădulescu.
Multe dintre cazuri ajung la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș“ din Craiova. „În această perioadă, în Camera de Gardă pot să vină și câte două-trei cazuri pe zi cu această afecțiune. Pacienții primesc tratament acasă cu antitermice pentru că tratament care să distrugă virusul propriu-zis nu există. Sunt internați doar copiii care se suprainfectează sau la care apar bubițe în cavitatea bucală și nu se mai pot alimenta. În acest moment nu avem internat nici un caz de acest fel. Nu am raportat cazuri la DSP pentru că nu este o boală raportabilă de către noi“, a explicat dr. Constantin Ecobici, purtător de cuvânt al Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș“ Craiova.
Creșterea imunității, primul pas spre prevenție
Boala apare, de obicei, la copiii care au imunitatea organismului scăzută. Există mai multe cauze care pot face ca organismul micuților să fie slăbit și să nu aibă putere să respingă infecția. „În ultimii 10-15 ani, am observat scăderea imunității, în special la copii, din mai multe cauze: regim alimentar necorespunzător, cu multe alimente bogate în carbohidrați, lipide și sărac în proteine de calitate, orar neregulat al meselor, lipsa activității fizice și a timpului petrecut în aer liber. La toate acestea, se adaugă administrarea rapidă, nejustificată, a medicamentelor pentru afecțiuni minore, spre exemplu cefalee, dureri de burtă, afecțiuni care se datorează cel mai adesea lipsei de odihnă, regimului alimentar necorespunzător vârstei, dar și a administrării cu și fără rost de suplimente alimentare fără prescripție medicală“, a completat dr. Gabriela Rădulescu.
În timp ce în Olt sunt înregistrate 63 de cazuri, în Dolj, reprezentanții DSP spun că medicii de familie și medicii școlari din județ nu au raportat până în acest moment nici un caz cu boala mână-gură-picior. „Nu am primit nici o sesizare de la medicii de familie și medicii școlari legat de cazuri cu boala mână-gură-picior. În Dolj nu a fost raportat nici un caz de acest fel“, a spus dr. Narciza Dinică, purtător de cuvânt la DSP Dolj.
