5.9 C
Craiova
miercuri, 4 decembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDolj„O țară cu inima bolnavă“: Infarctul afectează tot mai mulți tineri

„O țară cu inima bolnavă“: Infarctul afectează tot mai mulți tineri

Cel mai tânăr pacient cu infarct miocardic tratat în clinica din Craiova a avut 19 ani (FOTO: Arhiva GdS)
Cel mai tânăr pacient cu infarct miocardic tratat în clinica din Craiova a avut 19 ani (FOTO: Arhiva GdS)

La fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct miocardic, iar în unul din zece astfel de cazuri, pacientul nu supraviețuiește. În Clinica de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență (SJU) Craiova ajung zilnic patru-cinci pacienți cu infarct. Această afecțiune nu mai e o excepţie la oamenii de 25-35 de ani. Cel mai tânăr pacient cu infarct miocardic tratat în clinica din Craiova a avut 19 ani. Pentru a preveni un eventual infarct miocardic, bolnavii cu probleme grave ale inimii pot face o operație de bypass coronarian, decontată de stat. Sunt nevoiți să aștepte însă și câteva luni până să intre în sala de operație.

Infarctul miocardic, cunoscut și sub denumirea de atac de cord, este o afecțiune care se produce în momentul în care mușchiul inimii (miocardul) nu este irigat corespunzător. Simptomele infarctului miocardic sunt durerea toracică prelungită și intensă, care, în unele cazuri, se extinde către umărul stâng și braț, către spate și, uneori, către dinți și mandibulă. Durerea este, în general, însoțită de dispnee (greutate în respiraţie – n.r.), pierderea stării de conștiență, grețuri și vărsături, transpirații sau crize frecvente de angină pectorală care nu se datorează efortului fizic. Senzația de presiune în piept este simptomul cel mai frecvent.
În fiecare zi, ambulanța aduce la Spitalul Județean de Urgență Craiova câte patru-cinci pacienți care prezintă astfel de simptome. Decesele prin infarct miocardic survin, conform statisticilor, în special la persoanele trecute de 60 de ani. Pentru că nu au bani să își cumpere medicamentele costisitoare, mulți bolnavi de inimă nu urmează tratamentul indicat de medici și ajung în stadiul final al bolii. „Durata de viață a crescut în România, dar suferința trăită de la 60 la 80 de ani este foarte mare. Oamenii se confruntă cu sărăcia, sunt mulți bătrâni cu pensii mici care nu își permit să își cumpere medicamentele. Niciodată nu ești sigur că pacientul își urmează cu strictețe tratamentul pe care i l-ai recomandat. S-a ajuns aici din cauza lipsurilor sistemului medical“, a spus conf. dr. Rodica Mușetescu, șefa Clinicii de Cardiologie a SJU Craiova.

„Educația sanitară este foarte redusă“

Îngrijorător este că tot mai mulţi tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani ajung la spital cu infarct. Medicii spun că această situaţie se poate explica prin consumul de ţigări sau chiar de substanţe narcotice la vârste mici, dar şi prin obiceiurile alimentare nesănătoase, prin consumul în exces al preparatelor de tip fast-food, care conduce rapid la creşterea grăsimilor sanguine. Cel mai tânăr pacient cu infarct miocardic tratat în clinica din Craiova a avut 19 ani. „Pe de o parte, tinerii își găsesc foarte greu un loc de muncă, sunt foarte stresați. Pe de altă parte, sunt și tineri care recurg la substanțe toxice pentru că au foarte ușor acces la ele. Cel mai tânăr pacient cu infarct miocardic a avut 19 ani. Cauza a fost consumul de droguri, de cocaină“, a explicat conf. dr. Rodica Mușetescu.
În România nu există programe de educație medicală și de conștientizare a populației asupra factorilor de risc. O problemă majoră o reprezintă faptul că au început să apară fumători de la vârste tot mai mici. „Educația sanitară este foarte redusă în ultima vreme. Oamenii trebuie să știe cum să prevină afecțiunile. Este necesar ca Ministerul Sănătății să inițieze programe de prevenție durabile. Acum, tinerii au acces la produse care nu le fac bine, la băuturi de toate felurile, mâncăruri de toate originile, care afectează organismul. Cine are responsabilitatea pentru că mâncăm pesticide? Nimeni!“, a explicat șefa Clinicii de Cardiologie a SJU Craiova.
Deși în România cazurile numeroase de infarct miocardic încep să devină ceva obișnuit, nimeni nu trage un semnal de alarmă, iar autoritățile nu se gândesc la un program național de prevenție. În Franța, la vârsta de la 40 de ani, pacienții sunt obligați să facă o serie de investigaţii: un consult la cardiolog, o ecografie cardiacă, o probă de efort.
Pacienților care au afecțiuni grave ale arterelor coronare le este recomandată operația de bypass coronarian. În cazurile post-infarct, intervenția se impune de urgență, dar se poate face și pentru prevenirea infarctului miocardic.
Aceasta este una dintre cele mai frecvente operații cardiace, însă în Oltenia nu există specialiști și aparatură pentru realizarea unei astfel de intervenții. Bolnavii sunt nevoiți să intre pe liste de așteptare la unul dintre institutele de boli cardiovasculare din țară. „Pentru operația de bypass coronarian există program național prin care este decontată intervenția. Spitalele primesc însă bani puțini și se formează liste de așteptare. Dacă pe alte patologii unitățile își permit să interneze mai mulți pacienți decât prevede contractul cu Casa de Asigurări (CAS), în chirurgia cardiacă costurile sunt foarte mari și nu își pot permite să facă mai multe internări decât cele pentru care au contract cu Casa. Pentru pacienții care au nevoie de bypass coronarian se intervine de urgență numai în cazurile post-infract. Alt­fel, se fac liste de așteptare care se întind și pe trei luni. Am avut caz în care pacientul a decedat până să fie operat“, a explicat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS