Cercul decizional al Asociației Craiova Culturală este extrem de restrâns. Unii membri nu au văzut niciodată bugetul.
Asociația Craiova Capitală Europeană 2021, devenită ulterior Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, a fost înființată în 2013 de 19 membri fondatori, majoritatea instituții de cultură din subordinea Consiliului Local (CL) Craiova. Cu toate că ulterior au fost cooptați și alți membri, destinele asociației au fost conduse de un cerc restrâns de persoane. De-a lungul timpului, GdS a arătat („Craiova Culturală – SRL pe bani publici“ – 8 decembrie 2014) modul în care au fost restrânse condițiile de cvorum și validitate a hotărârilor Adunării Generale a Asociaților (AGA). Potrivit statutului, organele de administrare și control ale Asociației sunt Adunarea Generală (AG), Consiliul Director (CD) și Comisia de Cenzori (CC). Consiliul Director era organul de administrare al asociației, fiind compus din cinci membri aleși dintre asociați de către Adunarea Generală, pe o perioadă de trei ani. Președintele și vicepreședintele Asociației sunt aleși dintre membrii Consiliului Director, pe perioade de un an. În varianta inițială a statutului, Consiliul Director era valabil constituit în prezența a două treimi din numărul membrilor (patru din cinci) și lua decizii cu votul favorabil a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți (trei din patru). În varianta din 2014, pentru a fi legal constituit era nevoie de majoritatea simplă din numărul membrilor (trei din cinci), iar deciziile se luau cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți (doi din trei). Practic, președintele și vicepreședintele Asociației puteau lua singuri deciziile în Consiliul Director. În perioada 2013 – 2016, președinții asociației au fost: Vlad Drăgulescu – director Filarmonica „Oltenia“ Craiova, Antoniu Zamfir – director la Opera Română Craiova și Lucian Dindirică, director la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“.
La ora actuală, structura Consiliul Director prezentată pe site-ul asociației (www.craiovaculturala.ro) este următoarea: Lucian Dindirică – președinte, Vlad Drăgulescu – vicepreședinte și membrii Ionuț Pârvulescu, Antoniu Zamfir și Adriana Teodorescu. Lucian Dindirică ne-a precizat că a demisionat din funcția de președinte în iunie 2016, rămânând membru în Consiliul Director.
ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei: „Am fost luați pentru imagine“
Așadar, cercul celor care au știut cum au fost obținuți și cheltuiți cei peste 1.000.000 de euro din bugetul Craiovei este extrem de mic.
De altfel, reprezentanții unora dintre instituțiile membre ale asociației spun că nu aveau tangență cu bugetele și hotărârile acestei entități.
Cei cu care am apucat să stăm de vorbă ne-au mărturisit că au participat la această asociere mai mult cu numele, pentru că nu prea li s-au prezentat situațiile financiare și nu li s-a cerut opinia în legătură cu proiectele propuse. Spre exemplu, una dintre instituțiile de cultură emblematice ale Craiovei, Teatrul Național „Marin Sorescu“, a fost omisă chiar din filmulețul de prezentare. GdS a relatat povestea la vremea respectivă. Directorul de la acea vreme al TNC, Mircea Cornișteanu, a explicat cum stăteau lucrurile. „Din câte îmi amintesc, eu am participat la trei ședințe. La cea de constituire, apoi la una care a avut loc chiar la TNC, unde s-au discutat proiecte, nu s-a vorbit de bani. La a treia, președintele de atunci, Vlad Drăgulescu, a prezentat povestea cu bugetul. A fost ceva formal, din câte îmi aduc aminte. Sumele puse în joc nu erau grozave la acea dată. Cât eram eu director, TNC nu a fost deloc agreat de cei care se ocupau de Craiova Culturală. Totuși, pentru că nu puteau face abstracție de TNC, ne-au băgat și pe noi printre membrii fondatori ai asociației. TNC aparține de Ministerul Culturii, nu de primărie. Neavând nici o autoritate asupra noastră, ne-au marginalizat“, a afirmat Mircea Cornișteanu.
În orașele care au mers mai departe în competiție (Timișoara, Cluj), mediul universitar, studenții, au jucat un rol foarte important. Nu și la Craiova, unde Universitatea a participat doar formal, după cum spune rectorul de la acea vreme, Dan Claudiu Dănișor.
„Nu am participat la nici o ședință a acestei asociații, a fost altcineva din cadrul instituției. Nu știu amănunte, nu am văzut niciodată bugetul. M-am întâlnit de câteva ori cu niște consultanți care voiau să facă niște proiecte cu Universitatea, dar a picat totul. Din ce motive, nu știu. Personal nu am fost niciodată implicat, așa că nu am alte comentarii de făcut“, a spus Dănișor. La rândul său, președintele Consiliului Județean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, s-a abținut să comenteze situația. „Mi-am dorit foarte mult ca acest proiect să reușească. Mai multe nu știu, nu comentez“. În schimb, președinții care au condus asociația în perioada alocării banilor, Vlad Drăgulescu și Antoniu Zamfir, au refuzat alte comentarii, spunând că preferă un punct de vedere oficial din partea CCEC, printr-un comunicat de presă. Și Irineu Popa, Mitropolitul Olteniei, a recunoscut că Biserica a fost cooptată în asociație doar pentru imagine. „Noi am fost pentru imagine luați, nu am participat la nici o acțiune. La buget, ferească Dumnezeu, că nu ne-am băgat noi. Noi ne-am băgat acolo că am zis să facem ceva pentru Craiova, dar în rest, nu… nu ne-am dus acolo ca să fim la pupitru“, a afirmat Înalt Preasfinția Sa.
