În autogările din municipiu ajung zilnic sute de oameni, care merg spre diverse destinaţii din ţară sau din străinătate. Însă, condiţiile oferite de autogări nu sunt deloc decente. Din cauză că sunt spaţii private, ele sunt administrate după bunul plac al celor cărora le aparţin.
În Craiova există patru autogări autorizate, însă în prezent funcționează doar trei dintre acestea. Este vorba despre Autogara de Nord, care aparţine firmei SC Pelendava SA, şi de Autogările Sud II şi ACOTP Dolj, care aparţin Asociaţiei Cărăuşilor şi Operatorilor de Transport Persoane. Am vizitat ieri toate cele trei autogări funcţionale. Prima destinaţie a fost Autogara de Nord, situată în imediata vecinătate a gării. Călătorii aflaţi în aşteptarea microbuzelor s-au arătat foarte dezamăgiţi de condiţiile de aici. „Merg spre Târgu Jiu. De microbuze sunt mulţumită, însă în autogară este foarte multă mizerie. E vina şi a celor care au autogara, dar şi a călătorilor. Aşa este românul nostru, nu ştie să păstreze nici curăţenia, nici lucrurile pe care le are. Însă marea mea problemă este că unele firme de transport nu acceptă cupoanele de reducere ale pensionarilor. Azi am fost nevoită să aştept următorul microbuz pentru că primul care mergea spre Târgu Jiu mi-a refuzat cupoanele de transport“, a explicat Valeria Vlăduţ.
„Nu prea sunt bune condiţiile din Autogara Nord. Nu este curăţenie, scaunele sunt rupte. Dacă tot plătim biletele, ar trebui să avem condiţii mai bune aici“, a declarat Petre Nicolae, un călător care mergea spre comuna Murgaşi. „Lipsesc foarte multe lucruri din această autogară. E multă mizerie, sunt doar câteva coşuri de gunoi. De asemenea, cimentul turnat la peroane este foarte deteriorat, sunt puţine scaune, iar multe dintre ele sunt rupte“, a spus un şofer care face curse zilnice cu plecare din această locaţie.
„Noi schimbăm scaunele din Autogara Nord o dată la trei-patru ani, probabil acum le-a venit rândul. Avem depuse acte la primărie pentru autorizația de modernizare, în special pentru zona în care se află peroanele. De curățenie se ocupă două fete, dar am avut probleme pentru că Salubritatea nu a venit normal în ultimele două săptămâni. Autogara Sud are licență, însă nu funcționează pentru că nu avem clienți“, a spus Ion Boceanu, manager general al SC Pelendava SA.
La Autogara Sud II nu s-a turnat asfalt şi ciment de aproximativ 16 ani
Probleme sunt şi la Autogara Sud II, acolo unde asfaltul şi betonul lipsesc aproape în totalitate. „În această autogară ar mai trebui câteva bănci în afara sălii de aşteptare. Betonul s-a tasat complet şi nici asfalt nu este turnat. Arată urât, ar trebui să se renoveze. E bine, totuşi, că nu aşteptăm mult microbuzele“, a spus un călător.
Preşedintele Asociaţiei Cărăuşilor şi Operatorilor de Transport Persoane, căreia îi aparţine această autogară, recunoaşte că există deficienţe. „Avem câteva lipsuri la Autogara Sud II. Nu s-a turnat asfalt şi ciment de aproximativ 16 ani. Însă, trebuie să recuperăm nişte bani de la anumiţi operatori de transport, care sunt datornici, iar în primăvară sperăm să facem autogara să arate cum trebuie. Avem de gând să turnăm asfalt, să refacem peroanele, care acum nici nu se mai văd din cauză că betonul s-a deteriorat foarte mult. În legătură cu curăţenia nu avem probleme. Sunt două fete care se ocupă de acest lucru“, a declarat Gheorghe Neagra, preşedintele Asociaţiei Cărăuşilor şi Operatorilor de Transport Dolj.
În cazul autogării din curtea Bacrizului, lucrurile stau bine. „Acolo nu există un flux mare, este un spaţiu mic şi lucrurile sunt în regulă“, a mai spus Gheorghe Neagra.
Curăţenia din autogări, necontrolată
Autogările primesc licenţă de funcţionare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR). Potrivit Ordinului nr. 980/2011, baza materială pe care trebuie să o asigure o autogară pentru obţinerea licenţei pentru activităţi conexe transportului rutier este compusă din: casă de bilete şi abonamente, birou de mişcare şi informaţii, minimum două peroane pentru autobuzele care pleacă/sosesc în/din cursă, grup sanitar propriu cu minimum două cabine, sală de aşteptare pentru publicul călător, cu cel puţin 20 de locuri pe scaune şi o suprafaţă echivalentă de minimum 1 metru pentru fiecare loc pe scaun, spaţiu pentru depozitarea bagajelor publicului călător, dotat cu rafturi pentru depozitarea în mod corespunzător şi suficient a bagajelor, afişaj pentru informarea publicului călător, inclusiv la fiecare peron, calculator şi conexiune la internet. De asemenea, altă condiţie pentru acordarea licenţei de funcţionare este aceea ca operatorul economic să aibă angajat un manager de transport, care conduce activitatea desfăşurată de autogară, trebuind să fie posesor al unui certificat de competenţă profesională prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, valabil pentru transportul de persoane, eliberat de Autoritatea Rutieră Română. Însă, nicăieri în acest ordin nu se specifică despre condiţiile de curăţenie pe care ar trebui să le ofere o autogară. „Practic, în acest moment nu există cineva care să poată să vină în control pentru mizeria din autogări. A existat la un moment dat o Direcţie de Sănătate care aparţinea de Ministerul Transporturilor şi care putea să facă aceste verificări, dar s-a desfiinţat. Aşadar, rămâne doar la latitudinea administratorilor de autogări dacă vor să facă sau nu curăţenie“, a spus Gheorghe Neagra.
Autogara Nord, sancţionată cu 6.000 de lei
După ce au obţinut licenţa, autogările sunt controlate de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR). Pe tot parcursul acestui an a fost dată doar o sancţiune. „Anul acesta, în luna iunie, am sancţionat societatea căreia îi aparţine Autogara de Nord, cu suma de 6.000 de lei, pentru că nu existau panouri indicatoare cu plecările şi sosirile, la fiecare peron“, a spus Gabriel Mărăşescu, inspector al ISCTR Dolj. Reprezentanţii ISCTR nu pot lua măsuri referitor la curăţenie, pentru că legislaţia nu le permite să sancţioneze acest aspect. „Noi verificăm doar dacă în autogări există birou de informaţii, sală de aşteptare, peroane, panouri indicatoare, registre etc. Nu ţine de noi să controlăm dacă este curăţenie sau nu“, a explicat Gabriel Mărăşescu.
