Drobeta Turnu Severin este unul dintre oraşele care se confruntă cu mari probleme economice şi cu o rată a şomajului fruntaşă pe ţară. Autorităţile mizează pe cartea turismului şi spun că punerea în valoare a obiectivelor cu care a fost înzestrată localitatea ar putea-o salva. Cu toate acestea, lipsa finanţării îngreunează finalizarea unor proiecte care ar putea schimba faţa oraşului, iar monumente istorice extrem de valoroase sunt încă îngropate în vegetaţie.
Drobeta Turnu Severin este leagănul celei mai vechi aşezări omeneşti cunoscute în Europa, spun istoricii. În cartierul vestic al oraşului, Schela Cladovei, au fost construite primele case din Europa, au fost făcute primele înmormântări, au fost cultivate primele plante şi s-au făcut primele intervenţii chirurgicale. Numele aşezării – Drubeta – îl cunoaştem din izvoarele romane mai târzii. Romanii cuceritori au numit oraşul nou înfiinţat de ei Drobeta, preluând numele vechii aşezări cucerite. Istoricii spun că numele de Severin vine de la numele Septimiu Sever, care dăduse Drobetei titlul de colonie. În anul 1972, Turnu Severin devine municipiu, adăugându-i-se şi cea mai antică denumire, respectiv Drobeta. Astăzi, oraşul încă vorbeşte despre istoria lui, iar dovezile acesteia sunt încă vii. Piciorul Podului lui Traian, Castrul Roman, Cetatea Medievală a Severinului sunt doar câteva dintre reperele din oraş pe care autorităţile încearcă să le pună în valoare pentru a-i creşte potenţialul turistic. Proiectele au demarat, iar unele dintre ele s-au şi finalizat.
„Cetatea Medievală a Severinului şi Palatul Cultural «Theodor Costescu“» au fost reabilitate de primărie pe un proiect cu fonduri europene în valoare de aproximativ 12 milioane de euro. Lucrările s-au finalizat la sfârşitul anului 2015 şi acum Cetatea, care a fost construită în secolul al XIII-lea, a devenit un punct de atracţie pentru turişti. În acest an, în perioada 7-9 octombrie, a avut loc prima ediţie a Festivalului Medieval, la care au participat câteva mii de persoane şi vrem să facem o tradiţie din acest eveniment. Au venit la noi peste 75 de persoane specializate în descoperirea şi menţinerea tradiţiilor medievale. Tot ceea ce s-a întâmplat la acest festival, începând de la încălţări, până la pălăria participanţilor, a fost sută la sută medieval“, a spus Daniel Cîrjan, viceprimar în Drobeta Turnu Severin.
Şi Palatul Cultural „Theodor Costescu“ este un pol al culturii în Severin. Palatul este unul dintre cele mai impunătoare din ţară şi, potrivit documentelor istorice, omul de cultură şi pedagogul Theodor Costescu şi-a donat toată averea pentru a-l construi. În urma reabilitării şi aici au demarat evenimentele culturale, cel mai recent fiind spectacolul „Caramitru-Mălăele, câte’n lună și în stele“, la care sala a fost arhiplină.
Pe lista obiectivelor reabilitate cu fonduri europene se află şi Castelul de Apă, sau Castelul Artelor. Având o înălţime de 27 de metri, aceasta este cea mai înaltă construcţie din Drobeta, cunoscută în folclorul local drept „turnul Eiffel“. Acesta a fost modernizat pe un proiect european de aproximativ un milion de euro, finalizat în 2013, prin Programul Transfrontalier România – Serbia. O perioadă, a fost reintrodus în circuitul turistic şi a atras un număr mare de vizitatori, toți interesați de panorama spectaculoasă ce li se oferă din spatele crenelurilor. Momentan, Castelul de Apă este închis pentru că nu respectă normele de siguranţă la incendiu, dar autorităţile promit că în maximum o lună va fi redeschis.
Amfiteatul din Severin, reprezentat pe Columna lui Traian
Sunt însă şi monumente istorice extrem de valoroase, care aşteaptă să fie puse în valoare. Muzeul Regiunii Porţile de Fier, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Mehedinţi, este unul dintre ele. Reabilitarea acestuia ar fi trebuit să se facă pe bani europeni, dar pentru că autorităţile nu s-au încadrat în termenul limită, care era luna decembrie a anului trecut, lucrările vor continua cu fonduri de la buget.
,,Proiectul a fost în valoare de 12 milioane de euro, s-au investit aproape nouă milioane de euro, iar diferenţa va fi suportată din bugetul judeţului. Am solicitat şi un credit de la Trezoreria statului şi, dacă nu ni se va aproba, noi oricum suntem pregătiţi să continuăm lucrările şi să terminăm cu fonduri de la bugetul nostru până la sfârşitul anului viitor“, a spus Aladin Georgescu, preşedintele CJ Mehedinţi.
Reabilitarea muzeului şi a parcului în care acesta este amplasat a scos la lumină şi amfiteatrul roman, despre care muzeografii spun că este cel reprezentat pe Columna lui Traian, pe care, multă vreme, istoricii, arheologii, dar şi cercetătorii l-au căutat.
„De mai multă vreme, istoricii sau arheologii care s-au aplecat spre a studia acel important monument de arhitectură din capitala Italiei – Columna lui Traian – au vorbit şi despre una dintre scenele figurate pe basoreliefurile Columnei, care a fost interpretată că fiind imaginea de epocă a Drobetei, pe care a fost figurată şi o construcţie circulară, în genul unui amfiteatru. Deşi foarte multă vreme au existat cercetători care au bănuit existenţa acestui monument în această zonă, până în 2010 el nu a fost identificat în teren. Ca urmare a acestor intervenţii în parcul muzeului, au fost surprinse câteva elemente de zidărie, apoi s-au efectuat cercetări amănunţite şi atunci am avut imaginea a ceea ce ar putea reprezenta această descoperire“, a spus Marin Neagoe, muzeograf în cadrul Muzeului Regiunii Porţile de Fier.
Potrivit autorităţilor, tocmai această descoperire a întârziat lucrările, iar întregul proiect a trebuit regândit. „Până am obţinut descărcarea arheologică s-a pierdut mult timp, firmele care au contractat au intrat în insolvenţă şi a trebuit să reluăm licitaţiile. Fiind descoperit în timp ce se executau lucrările, amfiteatrul nu a beneficiat de finanţare europeană, aşa cum s-a întâmplat cu Piciorul Podului, termele romane sau castrul“, a adăugat Aladin Georgescu.
Taxe şi impozite mai mici pentru investitori
Reabilitarea monumentelor istorice şi creşterea potenţialului turistic par a fi salvarea municipiului Drobeta Turnu Severin. Puternic centru industrial înainte de 1989, în timp, oraşul s-a prăbuşit din punct de vedere economic. Marile fabrici s-au închis una câte una, iar lipsa locurilor de muncă şi numărul mare de şomeri sunt cele mai acute probleme ale Severinului de azi.
„Oraşul este printre primele din ţară la numărul de şomeri, iar obiectivul nostru este atragerea de investitori. La acest moment, orice investitor care vine şi creează un număr minim de locuri de muncă beneficiază de la 30 până la 70 la sută reduceri la taxe şi impozite pe teren şi pe clădirile pe care le va construi, dar trebuie să găsim şi alte pachete de înlesniri pe care să le acordăm marilor investitori“, a spus Daniel Cîrjan, viceprimar în Drobeta Turnu Severin.
Oraş bogat în obiective turistice, dar sărac în locuri de muncă, Severinul încearcă să îşi schimbe înfăţişarea şi să devină un important pol turistic nu numai pentru români, ci şi pentru vizitatori din afara ţării.
