Drumul expres Craiova – Lugoj ar putea fi realizat până în 2032, costurile fiind estimate la 2,34 miliarde de euro cu TVA. CNAIR susține că obiectivul figurează în strategia privind Master Planul de Transport al României ca „autostradă“, dar va fi realizat ca „drum expres“. Normativele de proiectare în domeniu prevăd posibilitatea transformării unui drum expres în autostradă. Citiți în cele de mai jos care sunt diferențele dintre cele două tipuri de drum.
Autostrada Craiova – Lugoj va fi realizată în perioada 2020 – 2030, dar ca drum expres! Cel puțin așa rezultă dintr-un răspuns pe care GdS l-a primit recent din partea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA. Într-un comunicat de presă emis pe 25 octombrie 2016, CNAIR a detaliat câteva dintre proiectele care vor fi derulate în cadrul Master Planului General de Transport (MPGT) al României până în anul 2030, aprobat prin HG nr. 666/14 septembrie 2016. Printre acestea, a fost menționat și cel referitor la „Autostrada Lugoj – Craiova“, cu perioadă de implementare 2020 – 2030. Toată presa a preluat și a difuzat informația ca atare, însă GdS a cerut lămuriri suplimentare. Alege TV și GdS au organizat în 7 iunie și 28 noiembrie 2015 Dezbaterile Comunitare „Drumuri pentru Oltenia“, la care parlamentarii și oamenii de afaceri prezenți au militat pentru introducerea în MPGT a unei autostrăzi Craiova – Lugoj, care să lege Oltenia de Vest. Inițiativa Grupului pentru Oltenia nu s-a materializat din cauză că nu a fost susținută de guvernul Victor Ponta. În MPGT, ruta menționată era prevăzută ca drum expres (Danubius Expres), cu perioadă de implementare 2029-2032.
În contextul descris mai sus, am solicitat CNAIR să ne precizeze dacă în loc de drumul expres se va construi o autostradă și care vor fi costurile, sursele de finanțare și perioada de implementare. Ei bine, compania susține că potrivit Strategiei de Implementare a MPGT, obiectivul „Construcția autostrăzii Lugoj – Craiova“ este prevăzut să se realizeze „la profil de drum expres“. Pentru secțiunea Drobeta Turnu Severin – Lugoj, studiul de fezabilitate (SF) va fi realizat în perioada 2021 – 2023, iar execuția lucrării în perioada 2024-2026. Costurile, estimate la 1,6 miliarde de euro cu TVA, vor fi suportate din Fondul de Coeziune (FC) al UE. Pentru secțiunea Craiova – Drobeta Turnu Severin, studiul de fezabilitate este programat pentru anul 2027, iar lucrările de execuție pentru perioada 2030-2032. Costurile, estimate la 738 de milioane de euro cu TVA, vor fi suportate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Diferențele între „autostradă“ și „drum expres“
Autostrada realizată la profil de drum expres pare o formulare cel puțin ciudată, având în vedere că cele două noțiuni sunt incompatibile. Să vedem însă care sunt principalele caracteristici ale celor două tipuri de drumuri. Proiectarea autostrăzilor este reglementată de normarivul PD 162-2002. Autostrăzile sunt definite ca drumuri naționale de mare capacitate și viteză (art. 2), rezervate exclusiv circulației autovehiculelor, care nu deservesc proprietăți riverane și care au mai multe caracteristici: pentru cele două sensuri de circulație au părți carosabile distincte (cu cel puțin două benzi de circulație), separate una de alta printr-o bandă de teren nedestinată circulației; nu traversează la nivel nici un drum, cale ferată, tramvai sau de circulație a pietonilor; intrarea/ieșirea autovehiculelor este permisă numai dinspre dreapta și către dreapta; este semnalizată ca autostradă. Platforma transversală a autostrăzii este de 26 m. Ea poate fi compusă din căi unidirecționale de 7,50 m, fiecare bandă de circulație având 3,75 m. Banda mediană este de 4 m, iar benzile de ghidare de câte 0,5 m. Artera este prevăzută cu benzi de staționare accidentală de 2,50 m, iar benzile suplimentare pentru vehicule lente au minimum 3 m. De asemenea, benzile de accelerare/decelerare pentru desprindere și pătrundere în flux au lățimea de 3,50 m. Vitezele de proiectare sunt de 140 km/h (șes), 120 km/h (deal), respectiv 100 km/h (munte). Evident, acestea sunt caracteristicile principale ale unei autostrăzi. Proiectarea drumurilor expres este reglementată prin normativul AND 598/2013. Conform acestuia (art. 2), drumurile expres au două sensuri de circulație cu cel puțin două benzi pe sens, separate de un spațiu median. Acestea nu intersectează cu nici o altă cale de circulație, iar intrarea și ieșirea autovehiculelor este permisă numai cu acces dreapta, în locuri special amenajate. Caracteristicile generale ale traseului sunt corespunzătoare clasei tehnice II (art. 4). Drumurile expres sunt dotate (art. 6) cu spații de parcare, baze de întreținere, garduri de protecție, sisteme de siguranța circulației (orizontale și verticale). Profilul transversal are 22 m, fiind compus din: spațiu median pentru separarea sensurilor de circulație (3 m); două căi de circulație de câte opt metri, care cuprind câte două benzi de circulație de 3,5 m și două benzi de încadrare de 0,50 m; două acostamente de câte 1,50 m. Vitezele de proiectare sunt de 120 km/h (șes), 100 km/h (deal), respectiv 80 km/h (munte).
Autostradă sau drum expres?
Tot normativul AND 598/2013 (art. 3) spune că drumurile expres pot fi dezvoltate ca autostrăzi. În consecință, proiectarea trebuie să țină seama de această perspectivă (art. 8), pentru încadrarea în peisaj, confort optic și condițiile de relief. La prima vedere, între drumul expres și autostradă este o diferență de lățime de 4 m. Concret însă, vorbim de deosebiri de ordin tehnic, cum ar fi curbele, înclinația, benzile etc., care fac diferența mai substanțială. Tocmai de aceea, specialiștii au păreri contradictorii referitoare la transformarea unui drum expres în autostradă. Raportându-ne la normativele menționate mai sus, singura explicație pentru realizarea „autostrăzii“ Craiova – Lugoj ca drum expres pare aceea a dezvoltării lui în perspectivă. Altfel, putem să botezăm toate drumurile expres din România și vom rezolva această spinoasă problemă dublând numărul de autostrăzi. Din pix!
