Unii angajatori le promit un anumit salariu angajaților, dar în acte trec altă sumă, modificând prima pagină din contractul individual de muncă, fără știrea angajatului. Aflați mai jos și alte „tehnici“ prin care firmele fentează și statul, dar și angajații, prin așa-numita muncă „la gri“.
Fenomenul muncii „la negru“ a fost înlocuit în ultimii ani cu așa-zisa muncă „la gri“ sau semideclarată, adică angajaților li se întocmesc anumite contracte de muncă, însă acelea nu reflectă situația reală a angajaților, atât în ceea ce privește timpul efectiv lucrat, cât și în ceea ce privește salariile reale pe care oamenii le încasează. De teama amenzilor usturătoare și a consecințelor de natură penală pe care le-ar avea dacă au mai mult de cinci persoane la muncă fără să le întocmească forme legale, mai mulți angajatori au înlocuit munca nedeclarată cu muncă semideclarată, însă și în aceste cazuri au găsit tot felul de tertipuri pentru a înșela fie statul, fie angajații. „Dacă ne uităm pe datele statistice și dacă analizăm piața muncii și tot ceea ce se întâmplă pe acest segment, constatăm o diminuare a fenomenului muncii «la negru». Este adevărat că în paralel cu scăderea muncii «la negru» avem o creștere a muncii «la gri», o creștere care se manifestă sub forme diferite, tot mai complexe, de la o perioadă la alta. Se găsesc tot felul de inginerii juridice, iar noi trebuie să combatem această muncă «la gri», împreună cu alte instituții“, a precizat inspectorul-șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, Cătălin Mohora, la emisiunea „Economia Sudului“ de la Alege TV.
Firmele au învăţat să fenteze statul prin munca „la gri“
În ultima perioadă, angajatorii au găsit noi metode de a plăti mai puțini bani la stat sau chiar și angajatului, înregistrându-le contracte de muncă în aplicația REVISAL. Iată ce metode au găsit. „Munca «la gri» se manifestă sub diverse forme, începând cu cele clasice: timpul de muncă redus în acte, evidența salariului la nivelul minimului pe economie și în realitate li se plătește o sumă mai mare, se evidențiază ore suplimentare și în foarte multe cazuri nu se plătesc. Se modifică clauzele contractuale fără știrea salariatului. Se suspendă contracte de muncă fără ca angajații să aibă cunoștință de acest aspect. Situațiile cele mai delicate pe care le-am întâlnit sunt acelea în care s-a schimbat prima pagină a contractului individual de muncă, unde sunt clauzele contractuale, rămânând decât a doua pagină, cu semnătura angajatului, dar aceste situații s-au întâlnit doar acolo unde angajatorul nu apucase să îi înmâneze angajatului contractul de muncă încheiat în prima formă. Se modifică și timpul de muncă, în sensul că sunt persoane angajate cu normă întreagă, dar în realitate în pontaje figurează cu un număr mai mic de ore, angajatorii motivând că angajații respectivi nu au venit la muncă. Ei fac aceste lucruri pentru a diminua baza de impozitare și, automat, pentru a crea și o oarecare evaziune către stat, dar și pentru a înșela salariatul“, a precizat Cătălin Mohora, adăugând că în ultimii doi ani au fost descoperite astfel de cazuri destul de des pe piața muncii. El a mai precizat că s-au mai întâlnit situații în care proprietarul unei afaceri deținea un procent semnificativ din părțile sociale ale firmei (era angajatorul), însă introdusese ca asociați chiar și angajații, cu procente mai mici deținute de aceștia, astfel că acele persoane nu mai aveau nevoie de contracte de muncă. Potrivit legii, asociații unei firme pot desfășura activitate în firma lor fără a avea contract de muncă. Astfel de practici s-au descoperit în construcții, în transporturi, în activitatea de prestări servicii, precum și în activități în care se cere forță de muncă necalificată: vulcanizări, spălătorii auto, agricultură etc.
Unii angajați cer să lucreze „la negru“
Deși în cea mai mare parte a cazurilor de pe piața muncii din Dolj se întâmplă ca angajatorul să fie cel care fentează legea și înșală salariatul, pot fi și situații exact invers. „Sunt persoane pensionate pe caz de boală sau pensionate anticipat care nu mai au voie să lucreze şi solicită ele să fie angajate fără forme legale pentru a nu li se evidenția alte venituri în acte în afara pensiei“, a mai spus Cătălin Mohora.
Persoanele pensionate anticipat nu au voie să mai încaseze alte venituri de natură salarială. În cazul în care au și salariu, și pensie anticipată, atunci li se sistează pensia, iar persoanele pensionate cu gradul II de invaliditate pot fi angajate maximum patru ore pe zi.
