Aflată la doi paşi de Craiova, Şimnicu de Sus este una dintre cele mai mari comune din judeţul Dolj. Localitatea se întinde pe aproximativ 10 km, de-a lungul râului Amaradia, şi este formată din 12 sate în care îşi duc existenţa peste 4.700 de oameni. În ultimii ani, comuna a făcut paşi importanţi pentru a se integra în zona metropolitană, astfel că, pe lângă investiţiile în agricultură, aici se fac modernizări şi în ceea ce priveşte infrastructura de drumuri şi utilităţi publice, majoritatea cu bani europeni.
Comuna Şimnicu de Sus are, începând din acest an, mai puţine cheltuieli în ceea ce priveşte curentul electric. Localitatea s-a alăturat altor două comune, respectiv Mischii din Dolj şi Vulpeni din Olt, într-un proiect finanţat cu fonduri europene de înfiinţare a unui parc fotovoltaic. Acesta a fost construit în Mischii, iar de la sfârşitul anului trecut este complet funcţional şi deserveşte toate cele trei localităţi. Proiectul, în valoare de circa 2,5 milioane de euro, a fost finanţat în proporţie de 98% din fonduri europene, contribuţia autorităţilor fiind de doar 2%. Parcul asigură iluminatul public şi al instituţiilor publice. „Parcul a fost construit pe Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Mischii – Vulpeni, din care face parte şi comuna Şimnicu de Sus. Investiţia a demarat în 2010, iar recepţia a fost făcută anul trecut şi de atunci parcul a început să producă. Toate cele trei comune şi-au modernizat reţelele cu leduri pentru a asigura un consum mai scăzut de energie, care se poate amortiza din cea pe care o produce acest parc. În comuna noastră, economiile sunt de 50-70 la sută. Asta înseamnă mai mulţi bani la bugetul local, care pot fi reinvestiţi. Anul trecut am început să modernizăm reţeaua electrică din comună şi vom amortiza investiţiile şi cu aceste reduceri la factura de curent pe care le facem cu ajutorul parcului fotovoltaic“, a spus Cosmin Dumitru, primarul din Şimnicu de Sus.
În afară de economiile de la buget, şi fondurile europene constituie o sursă de finanţare pentru investiţiile din Şimnicu de Sus. Având în vedere potenţialul agricol al zonei şi numărul mare de fermieri, autorităţile au obţinut bani de la Uniunea Europeană pentru modernizarea drumurilor de exploataţie agricolă şi pentru a facilita accesul oamenilor la culturi, iar lucrările au demarat deja.
Solarii cu legume şi flori, înfiinţate cu fonduri europene
Pe lângă culturile clasice, fermierii din Şimnicu de Sus au încercat să dezvolte şi legumicultura, dar au făcut şi investiţii în solarii de flori şi plante ornamentale. Mircea Târbă este unul dintre marii fermieri din localitate. Face legumicultură din 1980, iar în timp pasiunea pentru plante s-a transformat într-o afacere în care este implicată întreaga familie. Astăzi deţine solarii în care plantează atât legume, cât şi flori. Acestea au fost ridicate şi modernizate cu fonduri europene accesate de fiul său. „Avem 1.200 de metri pătraţi de solarii în care cultivăm legume, dar şi flori. Acestea sunt mai mult responsabilitatea soţiei pentru că ea le dedică mare parte din timp. Eu mă ocup mai mult de cultură mare şi legumicultură. Cultivăm toată gama de legume care merge foarte bine în spaţii protejate, dar avem şi legume în câmp, pe o suprafaţă de trei hectare. Pentru mine e o plăcere să stau în mijlocul plantelor. Ca să faci legumicultură trebuie să îţi placă. Altfel, te chinuieşti şi tu, chinuieşti şi planta. Pasiunea aceasta a moştenit-o şi fiul meu, Radu, iar solariile au fost realizate pe un proiect european pe care el l-a accesat în urmă cu trei ani. Prin măsura instalarea tinerilor fermieri a obţinut 40.000 de euro, bani care l-au ajutat foarte mult să se dezvolte“, a spus Mircea Târbă.
Atât florile, cât şi legumele sunt comercializate tot de membrii familiei Târbă, care spun că acesta este de fapt punctul cel mai sensibil din tot acest circuit: „Este dificil pentru că nu suntem uniţi, nu sunt făcute acele asociaţii de producători care să poată să valorifice marfa în condiţii bune şi, atâta timp cât nu vom reuşi să facem aceste asocieri, va fi foarte greu pentru fiecare să îşi comercializeze marfa pentru că una e să vinzi şi să negociezi pentru o cantitate mare şi alta e să vinzi cu bucăţica“, a mai spus Mircea Târbă, din Şimnicu de Sus.
„Vrem să legăm Craiova de Şimnic“
Spre deosebire de alte localităţi din mediul rural care se confruntă cu depopularea, Şimnicu de Sus este locul în care vin tot mai mulţi tineri. În ultimii ani, mulţi dintre ei şi-au ridicat locuinţe în satul Albeşti, iar autorităţile spun că vor să dezvolte această zonă. „Suntem o comună cu 12 sate şi peste 4.700 de locuitori. Fiecare sat are particularităţile lui. Sunt diferenţe între satul Albeşti şi satul Duţuleşti sau Izvor. Fiecare sat are, totodată, şi nevoile lui, ca şi într-o familie cu 12 copii. Satul Albeşti a început să se dezvolte foarte mult în ultimul timp. Mulţi craioveni şi-au cumpărat terenuri aici, le-au parcelat, şi-au construit case şi ne dorim să dezvoltăm şi mai mult această zonă. Vrem să creăm un PUZ (Plan Urbanistic Zonal – n.r.) în zona centurii pentru a da o gură de oxigen celor care vor să vină şi investească aici. Totodată, am încercat să creăm facilităţi pentru cetăţenii din Albeşti. Am reuşit să aducem sistemul de alimentare cu apă şi avem un proiect pentru canalizare pentru că vrem să legăm Craiova de Şimnic“, a mai spus primarul Cosmin Dumitru.
Comuna Şimnicu de Sus este, alături de alte nouă localităţi, parte integrantă din zona metropolitană a Craiovei, iar autorităţile speră să profite de acest avantaj pentru a continua să atragă fonduri europene pentru a o dezvolta.
