Primăria Târgu Jiu sărbătoreşte mâine 610 ani de la prima atestare documentară a oraşului. Autorităţile locale, alături de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, vor participa pe 23 noiembrie la vernisajul expoziţiei de fotografie document, intitulată „Târgu Jiu 610. Contemporani cu Brâncuşi“. Expoziţia va fi deschisă la sediul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Cu acest prilej, vor fi celebrate două evenimente: împlinirea a 610 ani de la prima atestare documentară a municipiului Târgu Jiu (23 noiembrie 1406) şi închiderea ciclului de manifestări organizate de CJCPCT Gorj, în cadrul programului Anul „Brâncuşi“, în Gorj.
Potrivit istoricilor, orașul Târgu Jiu este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de „Jiul“, într-o poruncă dată Mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Numele de Târgu Jiu apare şi într-o poruncă a voievodului Dan al II-lea, semnată la 20 martie 1429, la Argeş, prin care întărea Mănăstirii Tismana unele danii, precum şi „morile de la Târgul Jiului, pe care le-a făcut popa Agaton cu munca fraţilor săi“. Prima atestare ca oraş a apărut într-un hrisov datat 22 iunie 1597, emis de Mihai Viteazul la Târgovişte, în care era menţionat „Vâlsan ot varoşi Târgu Jiu“ (Vâlsan din oraşul Târgu Jiu). Orașul mai e pomenit ca atare de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari.
În secolele XVI – XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății municipiului Târgu Jiu. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri. În secolul al XVII-lea, oraşul Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe unii domnitori ai țării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu.
