Dacă este 1 februarie este mare sărbătoare în Segarcea pentru că localnicii de aici îşi sfinţesc via şi vinul. Preoţii stropesc podgoriile cu agheasmă pentru belşug şi pentru a le feri de boli. La fel s-a întâmplat şi ieri, când zeci de persoane s-au strâns în plantaţii ca să-l sărbătorească pe Sfântul Trifon, ocrotitorul viilor.
„Vă blestem pe voi, fiarele cele de multe feluri (…) şi tot felul de jigănii ce se târăsc pe pământ şi păsări ce zboară, care aduc stricăciuni şi pagubă holdelor, viilor, pomilor şi grădinilor! (…) Să nu stricaţi nici holda, nici via, nici grădina, nici orice pom roditor şi neroditor!“. Sunt cuvintele care au fost rostite de preoţi ieri în viile din Segarcea, în ziua Sfântului Trifon, ocrotitorul podgoriilor. Sfântul Trifon s-a născut în Asia Mică, iar una dintre minunile care îi este atribuită este salvarea comunităţii de la înfometare, oprind cu puterea rugăciunii invazia lăcustelor şi a altor dăunători care devorau culturile. De aceea, în tradiţia populară românească el este socotit protectorul podgoriilor şi al livezilor. Zeci de localnici din Segarcea s-au strâns ieri în vii şi au participat la slujba oficiată de preoţi, în speranţa că rugăciunile rostite de ei îi vor ajuta să aibă un an bogat. „Tradiţia sărbătoririi Sfântului Trifon se păstrează din moşi-strămoşi la noi în Segarcea, iar pentru mine este o mândrie faptul că astăzi (ieri – n.r.) preoţii au venit în plantaţia mea, care este una destul de tânără. Deţin aproximativ şase hectare de viţă-de-vie, soiurile Tămâioasă, Cabernet Sauvignon şi Fetească Neagră. Via ar fi trebuit să intre pe rod acum doi ani, dar atunci, din cauza îngheţului, producţiile au fost foarte mici. La fel au stat lucrurile şi anul trecut, dar ne punem speranţe în acest an şi ne dorim să obţinem recolte mai bune, cu atât mai mult cu cât munca noastră este dublată de pasiune şi dragoste pentru tot ceea ce facem“, a spus Traian Genoiu, fermier din Segarcea.
„Păstrând tradiţiile, ne păstrăm identitatea“
Tradiţia sfinţirii viilor este una moştenită din moşi-strămoşi la Segarcea, deşi de-a lungul vremii aceasta s-a mai schimbat. Potrivit obiceiului, în trecut, la acest ritual participau numai bărbaţii. „Tradiţia este din vremuri imemorabile. Înainte mergeau bărbaţii şi flăcăii călare în vii, împreună cu preotul, şi le sfinţeau pentru a nu fi atacate de mană şi de gângănii. Sfântul Trifon a patronat acest obicei, dovadă fiind rugăciunea în care el blestemă gângăniile care atacă viile. În trecut, la sfinţirea viilor luau parte doar bărbaţii, iar după slujbă se întindea o masă şi oamenii petreceau acolo. În timpul comunismului se mai renunţase la acest obicei, dar după Revoluţie s-a reluat. Multe comune s-au luat după noi, dar obiceiul este al oraşului Segarcea şi e bine că oamenii îl păstrează şi vin preoţii să facă rugăciuni. Trebuie să ne păstrăm tradiţiile pentru că numai astfel ne păstrăm identitatea. Anul acesta cred că vom avea o producţie bună de struguri, mai ales că a nins, iar zăpada protejează culturile“, a spus Constantin Pircă Dardu, fost profesor de matematică din Segarcea.
Cultura viţei-de-vie a dăinuit pe teritoriul vechii Dacii încă din perioada neoliticului, iar acest fapt este valabil şi pentru locuitorii din Segarcea. Viţa-de-vie a fost cultivată fără întrerupere până în zilele noastre, segărcenii considerând că via a existat aici de când lumea. Mulţi dintre ei, împătimiţi ai istoriei locale, susţin cu tărie că, după bătălia de la Rovine, multe butoaie de vin au luat drumul Craiovei, servind la potolirea oştilor lui Mircea, obosiţi după lupta cu turcii, alţii susţin că Mihai Viteazul ar fi gustat destul de des din băutura viilor din Dealul Robului. Notorietatea viilor de aici şi a vinurilor produse s-a păstrat în timp. Localizată în sudul României, în podgoria de la Segarcea cresc vii cu struguri negri şi albi, a căror calitate este renumită.
„În momentul de faţă avem peste 1.000 de hectare cultivate cu viţă-de-vie şi producem şi vin alb, dar şi roşu, care este extrem de apreciat atât în ţară, cât şi în străinătate. Calitatea vinului este dată poate şi de poziţionarea noastră pe aceeaşi paralelă cu Bordeaux, dar şi de faptul că solul este calcaros. Obiceiul sfinţirii viilor datează de peste 100 de ani, iar noi, segărcenii, pregătim cu mare ardoare acest eveniment. Trifonul reprezintă începutul muncilor agricole, dar este şi ocrotitorul viţei-de-vie, al culturilor de cereale şi al livezilor“, a spus Nicolae Tutunaru, primarul oraşului Segarcea.
Sărbătoarea Sfântului Trifon s-a încheiat cu o masă îmbelşugată, semn al abundenţei, stropită cu vin de calitate, semn al rodului viei pentru anul care începe.
