Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului a primit 29 de sesizări privind participarea copiilor la mitingurile împotriva guvernului.
Părinţii sunt acuzaţi că şi-ar fi expus copiii în cadrul protestelor care s-au desfăşurat în ultimele săptămâni în România. La nivelul Olteniei nu a fost înregistrată nici o plângere de acest gen. Alarmant este însă că în realitate sunt mii de copii defavorizaţi, sute dintre ei abuzaţi, de care nu se ocupă nimeni, nici măcar instituţiile care ar trebui să îi protejeze. În intersecţii, pe lângă marile centre comerciale, lângă patiserii, în trafic, pe lângă biserici îi zărim cerşind bani pentru o pâine. Îmbrăcaţi în haine ponosite, zgribuliţi, copiii sunt înfometaţi şi trimişi la cerşit. Terorizarea copiilor devine o obişnuinţă pentru familiile din judeţ, bătaia, abuzul psihic, neglijenţa sunt extrem de des întâlnite. Gazeta de Sud vă va prezenta, într-o ediţie viitoare, noi cazuri cutremurătoare ale unor copii victime ale unui sistem bolnav.
Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană, este o replică celebră pusă în aplicare de cei care cerşesc milă. Îi ştim cu toţii, i-am văzut spunând mereu aceleaşi poveşti. Fiecare are locul lui câştigat cu greu, fie în intersecţii, fie la centre comerciale, lângă patiserii frecventate de craioveni. „Merg frecvent la supermarketul Lidl de pe strada Caracal. În faţa acestuia, de câteva luni zăresc o femeie care cerşeşte împreună cu cei trei copii. La început le-am dat câte ceva de mâncare, mi-a fost milă de acei copii, însă cu timpul au început să devină agresivi. Cum e posibil ca trei minori să fie scoşi la cerşit şi nimeni să nu se sesizeze? Poliţia, cei de la Protecţia Copilului ar trebui să acţioneze. Şi în centru, pe lângă patiserii sunt foarte mulţi copii care cerşesc. În intersecţii nu de puţine ori, foarte mulţi conducători auto au fost victimele minorilor infractori“, a spus Maria, una dintre cititoarele Gazetei de Sud.
La DGASPC Dolj nu au fost înregistrate cazuri de minori folosiți în scop de cerșetorie
Am solicitat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj un punct de vedere despre astfel de cazuri. Am fost informaţi însă că din totalul sesizărilor în ceea ce privește copiii aflați în dificultate „nu au fost înregistrate cazuri de minori folosiți în scop de cerșetorie, așa cum este această faptă definită de legislația în vigoare“. Nici copiii de pe strada Caracal nu sunt cunoscuţi de angajaţii DGASPC. „În ceea ce privește cazurile de abuz înregistrate la nivelul Centrului de Consiliere pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat din cadrul DGASPC Dolj, situația este următoarea: în anul 2015 au fost înregistrate 724 de cazuri, iar în anul 2016 au fost înregistrate 673 de cazuri. Cele mai frecvente forme de abuz sesizate au fost neglijarea (517 cazuri în 2015 și 497 cazuri în 2016) și abuzul emoţional (91 cazuri în 2015 și 103 cazuri în 2016). În cazurile de neglijare gravă s-a dispus instituirea măsurii de protecție specială la asistent maternal profesionist, în centre de plasament sau în centre de primire în regim de urgenţă (din totalul cazurilor de abuz înregistrate, în anul 2015 s-a instituit măsura de protecție specială pentru 11 copii, iar în anul 2016 pentru 17 copii)“, a precizat Florin Stancu, director DGASPC Dolj.
În judeţul Dolj, nici un părinte nu a fost decăzut din drepturile părinteşti în ultimii ani, indiferent cât de grav a neglijat şi abuzat copilul. În prezent, în atenția Centrului de Consiliere pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat se află 1.075 de copii. 65 de minori pentru care s-a dispus măsura supravegherii specializate sunt în monitorizarea Centrului de consiliere și sprijin pentru copilul care a săvârșit fapte penale și nu răspunde penal.
În 2016, 20 de minori au fost luaţi de poliţie de pe stradă
Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Dolj precizează faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, „apelarea, în mod repetat, la mila publicului, de către o persoană aptă de muncă, precum şi determinarea unei persoane la săvârşirea unor astfel de fapte“ constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei.
„În anul 2016, polițiştii doljeni au efectuat 22 de acţiuni în vederea depistării persoanelor şi a minorilor care apelează în mod repetat la mila publicului, 20 de minori fiind depistaţi cu această ocazie, iar 12 persoane au fost sancţionate pentru «neluarea de către părinţi a măsurilor necesare pentru a-l împiedica pe copilul minor de la fapte de vagabondaj, cerşetorie sau prostituţie». Şi această faptă constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă între 100 şi 500 de lei“, a precizat Amelia Barbu, purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj.
Mai mult de jumătate dintre infracţiuni au fost comise de minori cu vârsta până în 13 ani
Potrivit art. 113 din Codul Penal, minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal. Minorii care au vârsta între 14 şi 16 ani pot răspunde penal numai după ce se dovedeşte că au săvârşit o infracțiune cu discernământ. Abia după vârsta de 16 ani, minorii răspund penal. De asemenea, dacă au între 14 şi 18 ani la data comiterii unei fapte penale, faţă de minori se poate lua o măsură educativă. Numai dacă este recidivist sau dacă pedeapsa pentru infracţiunea comisă este mai mare de şapte ani, un minor cu vârsta între 14 şi 18 ani poate fi internat într-un centru educativ sau de detenţie. Și asta numai printr-o hotărâre a instanțelor de judecată.
„Anul trecut, 338 de minori au fost cercetaţi în 392 de dosare penale soluţionate/declinate, dintre aceştia 230 fiind înregistraţi cu domiciliul în mediul urban, iar 108 în mediul rural. Din totalul infracţiunilor consemnate, 287 au fost comise în mediul urban, iar 105 în mediul rural, în urban minorii săvârşind semnificativ mai multe fapte penale prin comparaţie cu minorii din rural din cauza faptului că aceștia manifestă înclinaţii spre recidivă. Majoritatea faptelor sunt infracțiuni de furt (311 fapte), iar mai mult de jumătate dintre acestea sunt comise de infractorii minori cu vârsta până în 13 ani, în timp ce, în mod firesc, infracţiunile contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice sunt apanajul minorilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 17 ani. Factorii care influenţează semnificativ infracţionalitatea juvenilă sunt mediul, situaţia şcolară, anturajul, familia de provenienţă şi nivelul de trai“, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Doar în cazul în care sunt prinşi în flagrant, aceştia sunt duşi la Centrul de Primiri Urgenţe de pe strada Răşinari. Însă, de cele mai multe ori, după ce sunt lăsaţi acolo, aceştia fug sau sunt luaţi de părinţi.
„Pentru a diminua fenomenul delincvenţei juvenile, în condiţiile socio-economice actuale, considerăm că este necesar să fie continuate informările către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Dolj cu privire la minorii aflaţi în situaţie de risc (cei despre care se deţin date că sunt pretabili la comiterea de infracţiuni din cauza mediului familial în care trăiesc au fost depistaţi în locuri publice lipsiţi de supravegherea părintească, vagabondând sau cerşind, fac parte dintr-o familie dezorganizată, au abandonat cursurile şcolare sau nu le-au frecventat niciodată etc.) şi la minorii (justiţiabili sau nejustiţiabili) cercetaţi pentru comiterea uneia sau mai multor infracţiuni în vederea efectuării consilierii lor psihologice, a evaluării mediului familial şi analizării oportunităţii instituirii unei măsuri de protecţie“, a completat Amelia Barbu.
Studiu privind abuzurile împotriva copiilor
În 2013, Salvaţi Copiii a lansat cel mai amplu studiu privind abuzurile împotriva copiilor realizat în România ultimilor zece ani. Conform studiului, 38% dintre părinţi recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie; 63% dintre copii afirmă că sunt bătuţi acasă de către părinţii lor, iar corecţiile precum „lovitul cu palma“ sau „urecheala“ nu sunt percepute de majoritatea părinţilor, şi într-o anumită măsură, nici de copii, ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic; 20% dintre părinţi apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educaţie a copilului; 18% dintre copii afirmă că au fost bătuţi acasă cu băţul sau nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn.
Părerea specialistului
GdS a întrebat un specialist dacă este sau nu recomandabil ca părinții să își ia copiii la protestele pașnice, iar răspunsul a fost destul de clar.
„Chiar se recomandă ca părinţii să-şi ia copiii la majoritatea evenimentelor sociale. Fiind vorba de o mișcare socială, este normal să mergi cu copilul tău și la proteste, pentru ca acesta să simtă ca aparține comunității. Participarea și explicarea evenimentelor alături de familie formează un caracter complex. Trebuie subliniat că, în astfel de cazuri, timpul participării unui copil la un protest pașnic trebuie să fie redus datorită frigului și în funcție de orele lui de somn. De asemenea, trebuie spus că se recomandă participarea la proteste a copiilor cu vârsta de peste șapte ani, vârstă de la care li se poate explica și aceștia pot înțelege ce se întâmplă la nivel social“, a declarat pentru Gazeta de Sud psihologul craiovean Mihail Jianu.
