Piața terenurilor agricole din Dolj a atins cote uriașe față de anii anteriori. În anumite comune, hectarul de teren agricol unde solul este foarte bun a ajuns să se vândă chiar și cu 25.000 de lei (aproximativ 5.500 de euro), deoarece există o cerere extrem de mare pentru teren din partea arendașilor și ofertă mică, pentru că unii proprietari nu își mai vând așa ușor pământul.
În anumite zone ale Doljului, unde terenurile sunt fertile și există multe societăți care lucrează pământurile oamenilor, prețurile la care se vând suprafețele comasate au ajuns la sume astronomice. Dacă anii anteriori, un hectar de teren se vânduse cu circa 3.000 de euro, acum s-a ajuns ca anumite hectare de teren arabil să se tranzacționeze cu sume ce ajung la circa 5.500 de euro la hectar. Dacă aceasta este suma maximă cu care s-a tranzacționat terenul arabil, la polul opus se situează terenurile care nu sunt foarte fertile din nordul județului, unde prețurile de vânzare sunt în jur de 2.000 de euro dacă sunt comasate și scăzând până la un minim de 550 – 600 de euro pe hectar.
„Prețurile la vânzarea de terenuri țin foarte mult de gradul de fertilitate a solului, de gradul de aprovizionare cu elemente nutritive și de zona în care se află acel teren. La un anumit preț se tranzacționează terenurile din zona de nord a județului și alt preț se plătește pentru terenul din zona de sud. În zona de nord se vând terenurile cu 2.500 – 3.000 de lei pe hectar, iar dacă terenul este comasat se ajunge și la 10.000 de lei pe hectar. Vorbim de zona de nord a județului, pe la Melinești, Braloștița, Argetoaia, Filiași și alte localități. Și în zona de sud, unde terenurile sunt mai bune, respectiv în zona Băilești, Moțăței, Cetate, terenurile se vând la 20.000 – 25.000 de lei pe hectar“, a precizat Ovidiu Obleagă, purtător de cuvânt al Direcției Județene pentru Agricultură Dolj, prezent la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV.
Cerere mare, ofertă mică
El a mai precizat că în zona de sud a județului, suprafața de teren scoasă la vânzare este din ce în ce mai mică, pentru că arendașii din zonă au cumpărat foarte multe terenuri până acum, iar dacă cererea de teren este foarte mare și oferta este mică, atunci și prețul terenurilor crește. Ovidiu Obleagă a menționat că proprietarii de terenuri bune din zone fertile nu se grăbesc să vândă, ci dau terenurile în arendă. Așa se face că în respectiva zonă a Doljului, unde se găsesc cele mai fertile terenuri, a scăzut numărul tranzacțiilor cu terenuri la 200 – 300 pe an. În schimb, cele mai multe tranzacții cu terenuri se fac acum în zona de nord și nord-vest a județului, „unde există terenuri mai slab productive și mai fărâmițate“, a mai spus reprezentantul Direcției Județene pentru Agricultură.
Orice tranzacție cu terenuri se desfășoară prin intermediul Direcției Agricole. Orice tranzacție se anunță la instituția cu pricina, iar timp de 30 de zile de la depunerea cererii nu se poate modifica prețul ofertei. Dacă se modifică prețul de vânzare a terenului, atunci proprietarul mai stă o perioadă cu oferta publicată pe site-ul Direcției Agricole până să poată să vândă efectiv. Toți cei care vor să vândă sau să cumpere suprafețe arabile pot să vadă on-line istoricul tranzacțiilor dintr-o localitate anume, ca să se poată orienta privind prețul pe care să îl ceară sau să îl ofere, pe site-ul www.directiaagricoladolj.ro, pe pagina principală, la secțiunea „Vânzări-Cumpărări terenuri“.
46.000 de hectare au fost tranzacționate din 2014 până acum
De când a intrat în vigoare Legea nr. 17/2014 și până acum s-au înregistrat la Direcția Județeană pentru Agricultură Dolj circa 23.000 de dosare privind tranzacții cu terenuri, pentru o suprafață de aproximativ 46.000 de hectare. Reprezentantul Direcției Județene pentru Agricultură Dolj a precizat că numărul de tranzacții a fost foarte mare și ar reprezenta cam 10% din suprafața agricolă a județului. Doar că nu se poate spune că s-au vândut exact 46.000 de hectare de teren în acest interval, în Dolj, pentru că unele din acele suprafețe au fost vândute de două-trei ori de către societățile care le cumpăraseră de la agricultori, astfel că Direcția Agricolă le-a numărat ca tranzacții. Așadar, unele firme au revândut pământul cumpărat de la proprietari, fapt ce a făcut ca prețurile să urce, în anumite zone.
Ovidiu Obleagă a mai spus că nu se poate spune exact ce suprafață de teren a fost cumpărată de cetățeni străini, pentru că aceștia pot fi interpuși în diverse firme care au personalitate juridică română și au drept reprezentanți legali cetățeni români.