În 2015, o fundație patronată de fostul șef al statului a primit din partea guvernului statutul de utilitate publică. ONG-ul lui Iliescu avea sediul declarat la o adresă din Craiova. Presupusul sediu, menționat în hotărârea de guvern, nu exista însă în realitate, el fiind demolat pentru a face loc unui bloc construit de afaceristul italian Vincenzo Ioele (Emilio). Cine este consiliera prezidențială din spatele afacerii și cum a ajuns premierul Victor Ponta să emită o hotărâre de guvern pe un sediu-fantomă citiți în cele de mai jos.
GdS dezvăluie astăzi noi informații despre oamenii și mizele din spatele afacerii imobiliare derulate în centrul istoric al Craiovei, pe strada Împăratul Traian nr. 28. Cazul a fost relatat pe larg de ziarul nostru săptămâna trecută. Pe scurt, la adresa menționată, soții Sorin și Cristiana Sîrbu dețineau un teren de circa 1.200 mp pe care se aflau o casă și o hală. În perioada de vârf a imobiliarelor, proprietarii s-au gândit să demoleze totul și să construiască un bloc de locuințe, pe care să-l vândă apoi amatorilor de apartamente noi și ultracentrale. În 2008, familia Sîrbu a obținut de la Primăria Craiova o autorizație pentru construirea unui imobil P+5, dar între timp a venit criza economică și nu a mai fost interesată să demareze lucrările. Autorizația inițială a fost prelungită până în 2010, când a expirat. Afacerea imobiliară părea așadar compromisă, însă șansa a venit din altă parte. Primăria căuta un sediu pentru Teatrul „Colibri“, instituție de cultură aflată în subordinea sa. Nu a durat mult și teatrul a fost mutat cu chirie în clădirile familiei Sîrbu.
Acolo a funcționat timp de patru ani, în perioada 2009-2013, înainte să se mute în actualul sediu din Calea București nr. 56, la fostul club „Electroputere“. Când a rămas fără chiriași, familia Sîrbu s-a gândit să scoată proprietatea la vânzare. Cumpărătorul interesat a fost afaceristul italian Vincenzo Ioele (Emilio), cu care s-au înțeles pentru suma de 456.000 de euro. În preț a intrat și proiectul imobiliar inițiat în 2008. Afacerea a fost perfectată în 11 martie 2015, iar cea mai mare parte a banilor au intrat în contul Mondopack Trading, o firmă producătoare de ambalaje deținută de Sorin și Cristiana Sîrbu.
Pentru a livra la cheie proiectul imobiliar din 2008 și a ocoli procesul de reautorizare, vânzătorii se pare că au apelat la o mică șmecherie. Ei au obținut în 10 decembrie 2014 o autorizație de la primărie pentru „continuare de lucrări“, pe care i-au cesionat-o ulterior lui Emilio. Respectiva autorizație a fost obținută în condiții discutabile. Potrivit indiciilor adunate de GdS, clădirile existente pe teren ar fi fost demolate pe furiș, în octombrie-noiembrie 2014. În locul lor, a fost realizată o fundație de bloc, ca și cum acolo continuau lucrările începute în perioada 2008-2010. Abia ulterior a fost emisă și autorizația.
Consiliera prezidențială din spatele acestei afaceri
Cine este însă familia Sîrbu, cea care se află în spatele acestei afaceri? După cum spuneam săptămâna trecută, inginerul Sorin Sîrbu este un prosper om de afaceri, inventatorul trotinetelor electrice E-twow, mai puțin cunoscute la noi, dar la modă în Occident, unde sunt folosite și de vedete precum Demi Lovato sau Justin Bieber. Trotinetele sunt dezvoltate la Craiova, într-o hală de producție de lângă Parcul Industrial, construită pe un proiect cu fonduri UE de 5 milioane de euro.
Surpriza vine însă din partea Cristianei Sîrbu. Absolventă de Horticultură și Drept, doctor în științe și profesor universitar, Cristiana a fost consilierul președinților Emil Constantinescu (1996-2000) și Ion Iliescu (în ambele mandate, 1990-1996 și 2000-2004). În 2005, după ce Ion Iliescu și-a încheiat al doilea mandat, a înființat alături de aceasta Fundația „Grupul de Inițiativă Ecologică și Dezvoltare Durabilă“ (GIEDD).
De altfel, fostul șef al statului este și președintele fundației, iar Cristiana Sîrbu președinte executiv. Ca un mic amănunt, secretar general al acestui ONG este un anume Mihai de Laufenburg (pe numele său adevărat Alain Bierneix), autointitulat prinț al Casei Regale a României prin căsătoria cu prințesa Sofia, una dintre fiicele Regelui Mihai. Majestatea Sa nu a fost de acord cu această căsătorie și a decăzut-o pe Sofia din drepturi, aceasta fiind reprimită în Casa Regală numai după divorțul de cetățeanul francez.
ONG-ul patronat de Ion Iliescu își va intersecta în mod surprinzător traiectoria cu încâlcita afacere imobiliară din str. Împăratul Traian nr. 28. Să vedem cum. În 15 iulie 2015, guvernul condus pe atunci de Victor Ponta a recunoscut „Grupul de Inițiativă Ecologică și Dezvoltare Durabilă“ ca fiind de utilitate publică, o calitate care presupune multe rigori și pentru care se califică, de altfel, puține ONG-uri. În textul hotărârii de guvern (HG nr. 580/2015), fundația fostei consiliere prezidențiale Cristiana Sîrbu figurează cu sediul în Craiova, str. Împăratul Traian nr. 28, etaj 1, camera 1.
După cum am văzut însă mai sus, în momentul în care GIEDD a primit statutul de utilitate publică presupusul sediu fusese demolat, terenul vândut, iar la adresa menționată noul proprietar se apucase de construirea unui bloc.
Cum a emis Victor Ponta o hotărâre de guvern pe un sediu-fantomă
Actele privind sediul unui ONG sunt foarte importante în procedurile pentru obținerea statutului de utilitate publică. Potrivit legislației în vigoare (OG nr. 26/2000), cererea depusă la guvern trebuie însoțită de mai multe documente, printre care și o „copie de pe dovada privind situația juridică a sediului asociației sau fundației“ (art. 39, alin 1.1, lit d).
Din nota de fundamentare a HG nr. 580/2015, aflăm că GIEDD a prezentat un „contract de închiriere” încheiat în 1 decembrie 2005, anul înființării fundației. Dacă fundația lui Ion Iliescu a depus la dosar contractul de închiriere pentru sediul din str. Împăratul Traian nr. 28 înseamnă că hotărârea de guvern a fost emisă pe o situație falsă. Tocmai de aceea, GdS a solicitat oficial guvernului să lămurească problema și să furnizeze o copie a documentului depus de GIEDD la dosar. Încă așteptăm un răspuns.
Ca să primească statutul de utilitate publică, o fundație trebuie să îndeplinească însă mai multe condiții (art. 38-45), cum ar fi: activitatea să se desfășoare în interes general sau al unor colectivități; să funcționeze de cel puțin trei ani; să prezinte activități semnificative și rapoarte de activitate, situații financiare și buget de venituri și cheltuieli pe ultimii trei ani anterori depunerii cererii. După dobândirea acestui statut, un ONG primește mai multe drepturi (art. 41), printre care și acela de a primi în folosință gratuită bunuri aflate în proprietatea publică. După acest episod controversat, GIEDD și-a mutat sediul în Casa Tineretului din Craiova (str. Severinului nr. 1). Totuși, până la finalul lui 2016, asociația a participat la mai multe licitații publice, sediul indicat fiind cel vechi, din str. Împăratul Traian nr. 28.
Sorin și Cristiana Sîrbu nu au fost de găsit pentru un punct de vedere referitor la toată această poveste. În schimb, Olivia Comșa, unul dintre colaboratorii fundației, își amintește că GIEDD a avut sediul în str. Împăratul Traian nr. 28 până în urmă cu circa doi ani, când a trebuit să se mute din cauză că „se demolează clădirea“.
În prezent, fundația patronată de fostul președinte al României derulează un proiect cu fonduri UE în valoare de 1,4 milioane de euro privind elaborarea unui studiu referitor la o rețea transfrontalieră de transport România-Bulgaria, menită să îmbunătățească fluxul de mărfuri și de persoane între cele două țări.
ONG-ul din Craiova, folosit în jocuri politice la nivel înalt?
Foarte interesant este contextul în care Fundația GIEDD condusă de Ion Iliescu și Cristiana Sîrbu a primit statutul de utilitate publică. După cum se știe, la circa o jumătate de an după pierderea alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie 2014, Victor Ponta și-a dat demisia din fruntea PSD, nu însă și din cea de premier. Anunțul a fost făcut pe o rețea de socializare, în 12 iulie 2015. Rovana Plumb, la acea dată șefa Consiliului Național (CN) al PSD, era preferata lui Ponta pentru șefia interimară a partidului, până la viitorul congres. Numai că președintele de onoare Ion Iliescu avea alt favorit, pe coordonatorul politic al PSD, Liviu Dragnea. Trebuie să mai spunem că Iliescu nu prea îl avea la suflet pe Ponta, după ce candidatul PSD justificase că a pierdut alegerile din cauză că partidul este catalogat drept „iliescian“ și „comunist“. În aceste împrejurări, la proxima ședință de guvern (15 iulie 2015), guvernul condus încă de Victor Ponta a acordat fundației patronate de Ion Iliescu statutul de utilitate publică. Unii analiști au interpretat acest detaliu ca pe o mișcare strategică prin care Ponta a încercat să „cumpere“ bunăvoința lui Iliescu în perspectiva desemnării șefului interimar al PSD. Totuși, la ședința Comitetului Executiv Național (CExN) din săptămâna următoare (22 iulie 2015), Liviu Dragnea, sprijinit și de Ion Iliescu, a obținut o victorie zdrobitoare în fața Rovanei Plumb (65-18).
„Iliescu“, parola care a deschis ușile administrației PSD?
Încheiam articolul de săptămâna trecută cu o serie de întrebări legitime, legate de modul în care s-a derulat această controversată afacere. Remarcam atunci o serie de coincidențe ciudate, în care toate autoritățile statului implicate (primărie, oficiul de cadastru, prefectură) au gafat în favoarea familiei Sîrbu. Spre exemplu, în 2008 primăria a aprobat proiectul imobiliar al familiei Sîrbu care includea o parcare subterană sub aleea de acces a vecinului de la nr. 30, fără acceptul acestuia. Ulterior, s-a descoperit că aleea nu apărea în actele Oficiului de Cadastru din cauza unei „erori materiale“. În 2014, primăria a emis autorizația de „continuare de lucrări“, „uitând“ practic că în perioada 2009-2013 în clădirile lipsite de perspective de afaceri ale familiei Sîrbu mutase cu chirie propria instituție de cultură, Teatrul „Colibri“. Oare cum a ajuns primăria să închirieze tocmai această locație?
În 2015, Inspectoratul în Construcții a declarat autorizația de „continuare de lucrări“ nelegală, deoarece nu avea un aviz de la Ministrul Culturii pentru protecția monumentelor din zonă. Prefectura a atacat „tardiv“ autorizația în justiție, a pierdut procesul pe fond și nu a mai făcut recurs. Să fie acestea simple coincidențe? Sau numele fostului președinte Ion Iliescu a funcționat ca o parolă sau cheie magică pentru porțile ferecate ale administrației PSD a Craiovei?
