Sute de vârstnici din judeţul Dolj sunt internaţi în cămine de bătrâni, acestea fiind ocupate la capacitate maximă, la fel şi centrele medico-sociale. Şi cum bătrâneţea a devenit o afacere profitabilă, în Dolj, şi nu numai, au apărut în ultimii ani tot mai multe centre private destinate persoanelor de vârsta a treia. Cei care au investit foarte mult îndeplinesc toate condiţiile şi le-au autorizat ca şi cămine de bătrâni. Celelalte, care, din diverse motive, nu îndeplinesc toate cerinţele funcţionează ca şi pensiuni. Sunt însă şi spaţii de acest gen care funcţionează în cartierele Craiovei fără ca nimeni să viseze măcar ce se întâmplă dincolo de porţi. Nu există nici o plăcuţă pe care să fie menţionat faptul că în acele imobile sunt internaţi bătrâni. Sunt multe astfel de locuri în care bătrânii sunt primiţi ca şi chiriaşi.
Singurele cămine de bătrâni de stat din judeţul Dolj sunt la Malu Mare – Centrul Social „Sfântul Andrei“, la Bistreţ – Centrul social şi la Craiova – Căminul pentru Persoane Vârstnice. Pe lângă acestea, în subordinea Consiliului Judeţean Dolj se află alte şapte unităţi medico-sociale, la Pleniţa, Melineşti, Bechet, Sadova, Amărăştii de Jos, Cetate, Brabova. Cele mai multe sunt ocupate la capacitate maximă, oferind servicii de îngrijire, medicale, precum şi servicii sociale persoanelor internate.
„Anul trecut, mama în vârstă de 82 de ani a suferit o intervenţie chirurgicală extrem de dificilă. Pentru o perioadă am hotărât să o internăm într-un cămin de bătrâni, din dorinţa de a-i asigura permanent asistenţă medicală. Am căutat şi vizitat în acea perioadă multe cămine de bătrâni, atât de stat, cât şi private. Am avut astfel surpriza să aflăm că în Craiova, dar şi în afara oraşului funcţionează foarte multe astfel de centre. Am vizitat cămine la Şimnic, Cârcea, dar şi în cartierele Brestei sau Rovine. Toate acestea funcţionau în case, iar bătrânii erau primiţi ca şi chiriaşi. Nu ofereau asistenţă medicală. Ni s-a spus că, în caz de nevoie, vor chema ambulanţa, iar preţul lunar se negocia“, a povestit Miruna Costache.
În urmă cu trei ani, trei cămine, în prezent – 13 în evidenţa AJPIS
În urmă cu aproximativ trei ani, v-am prezentat în Gazeta de Sud un alt material legat de situaţia acestor cămine de bătrâni private „Bătrâni din Dolj şi Gorj, cazaţi în cămine-fantomă“. În acel moment, în evidenţa Direcţiei de Sănătate Publică se aflau trei cămine pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, care obţinuseră şi autorizaţie: Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova, Casa de la „Speranţa“ şi alt cămin aparţinând societăţii Fortismed. La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Dolj se aflau în evidenţă Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova, aflat în subordinea primăriei, cel de la Malu Mare şi cel din Bistreţ.
În prezent, în evidenţa AJPIS Dolj se află 13 centre pentru persoanele vârstnice. Reprezentanţii instituţiei au menţionat că nu au fost înregistrate sesizări legate de aceste cămine. „Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un cămin de bătrâni pentru a obţine acreditarea ca furnizor de servicii sociale sunt prevăzute în ordinul Ministerului Muncii nr. 2126/2015 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, celor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane aflate în dificultate“, a precizat Marius Simcelescu, director AJPIS Dolj.
Instituţiile de control trebuie să descopere toate firmele care funcţionează după cele două coduri CAEN (8790 şi 8730, n.r.), după care toate aceste imobile pot desfăşura activitate ca şi cămin de bătrâni sau cămin pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure sau alte activităţi de asistenţă socială cu cazare. Există apoi prevederi stricte pentru căminele pentru persoane vârstnice: un medic trebuie să asigure asistenţă la 25 de paturi, un cadru sanitar la 15 paturi pe fiecare tură, o infirmieră să asigure asistenţă la 12 paturi pe tură. Sunt apoi reguli privind personalul TESA.
„Regulile sunt foarte restrictive“
Mulţi dintre managerii unor astfel de cămine de bătrâni din Craiova susţin că şansele de a se acredita sunt extrem de dificile şi tocmai din acest motiv aleg să funcţioneze ca pensiuni. „Este foarte greu să obţii acreditare pentru un cămin privat, regulile sunt foarte restrictive. Doar pentru autorizare ISU, imobilul trebuie să aibă lift, patru uşi de evacuare, coridoare pentru tărgi. Practic, dacă vrei să transformi un imobil deja existent în cămin de bătrâni, este imposibil. Doar cei care construiesc de la zero o clădire au şanse să se autorizeze. În toată ţara, astfel de centre oferă servicii sociale destinate vârstnicilor, ca pensiuni sau fundaţii. În cazul pensiunilor este mai simplu, ele pot funcţiona pe proprie răspundere, garantând că oferă consultanţă medicală în caz de urgenţă“, a spus administratorul unei pensiuni din Craiova.
„În cel mai scurt timp posibil vom primi licenţa provizorie“
Din octombrie 2014, în cartierul Romaneşti funcţionează Căminul pentru persoane vârstnice „Casa Mângâierii“, al Fundaţiei Creştine Ethos. Imobilul a fost construit de la temelii, după un proiect elveţian, arhitect fiind un canadian, însă proiectul a fost agreat şi de un grup de specialişti din Craiova. S-a investit foarte mult în acest imobil, la subsol a fost construit, aşa cum prevăd normele de la pompieri, un buncăr pentru aproximativ 60 de persoane, iar camerele sunt prevăzute pentru una, maximum două persoane. Fiecare încăpere este dotată cu sistem de avertizare în cazul în care vârstnicii au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă, la fel şi holurile. Băile au dotări de ultimă generaţie, fără borduri înalte la căzi, cu uscător şi duşuri speciale, cu încălzire în pardoseală. „Procesul de acreditare a durat mai mult, dar nu din cauza faptului că nu îndeplinim condiţiile, ci pentru că am fost nevoiţi să refacem cadastrul. Am trimis astfel iar documentaţia la Ministerul Muncii, după care a urmat evaluarea pe teren a inspectorilor de la AJPIS, având în vedere că furnizăm servicii sociale. Am sunat chiar în aceste zile la Bucureşti pentru că nu am primit încă răspunsul şi am fost informaţi că în cel mai scurt timp posibil vom primi licenţa provizorie. Acest imobil are dotări de ultimă generaţie, după norme elveţiene“, a spus Beniamin Onea, administrator. Căminul are o capacitate de 56 de locuri, însă în prezent funcţionează doar parterul, cu o capacitate de 24 de locuri. Dintre cei internaţi în acest moment în acest centru privat, şapte sunt cazuri sociale, persoane care nu mai au pe nimeni sau au pensii extrem de mici.
„Cel de-al doilea cămin funcţionează ca pensiune“
Mugurel Şufan este administrator la Căminul „Sf. Mina“ din Craiova. În numai o săptămână va deschide cel de-al doilea cămin de bătrâni. „Avem două cămine de bătrâni, unul dintre ele se va deschide în cel mult o săptămână, are o capacitate de 200 de locuri. Va fi cel mai mare cămin privat din întreaga zonă. Din câte cunosc mai este unul la fel de mare la Braşov. Îndeplinim toate condiţiile, iar în acest moment ne aflăm în curs de autorizare. Cel de-al doilea cămin funcţionează ca pensiune, nu pentru că nu ar avea condiţii la fel de bune, ci pentru faptul că este nevoie de foarte multe documente, autorizări. În scurt timp însă o să depunem dosarul şi pentru autorizarea acestuia ca şi cămin de bătrâni. În Craiova sunt foarte multe cămine de bătrâni, nu ştiu cu exactitate numărul. Căminul pe care urmează să îl deschidem beneficiază de un spaţiu extrem de generos, o curte de peste 15.000 de metri pătraţi. În plus, are şi capelă“, a spus reprezentantul Căminului „Sf. Mina“.
Acest cămin are serviciu propriu de ambulanţă, colaborări cu clinica de imagistică medicală, laboratorul de analize medicale, asistenţă medicală nonstop.
79 de pensiuni autorizate de DSP
Reprezentanţii DSP susţin că în judeţul Dolj sunt autorizate șase unități având ca obiect de activitate îngrijirea persoanelor vârstnice (cod CAEN 8730), iar în ultimii ani a fost înregistrată o singură sesizare legată de aceste unități.
„Pensiunile sunt încadrate la codul CAEN 5590 – alte activități cazare și se autorizează în baza declaraţiei pe propria răspundere. În evidența DSP figurează cu autorizate sanitară eliberată 79 de pensiuni“, a spus dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt la DSP.
Ce prevederi trebuie să respecte o unitate cu obiect de activitate îngrijirea vârstnicilor
Pentru a obţine autorizaţie sanitară de funcționare, o unitate cu obiect de activitate îngrijirea persoanelor vârstnice trebuie să respecte prevederile următoarelor acte normative: Ordinul ministrului sănătății 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, Ordinul Ministrului Sănătății 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, Ordinul ministrului sănătății 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, Ordinul ministrului sănătății 961/2016, Ordinul ministrului sănătății 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.
