Transformat din autostradă în drum de mare viteză, după ce, la început, a fost drum expres, Craiova – Pitești se apropie de lansarea la licitație pe bucăți în noua variantă, după cum a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) acum câteva zile. Marile semne de întrebare rămân, însă. De exemplu, cum va putea CNAIR folosi același Studiu de Fezabilitate vechi de nouă ani pe care dorea să-l revizuiască. A și organizat o licitație și a pus la bătaie circa zece milioane de euro, dar s-a speriat și a anulat-o după ce Curtea de Conturi a descoperit plăți inutile de milioane de euro pentru alte SF-uri uitate în sertare, așa cum era și cel pentru Craiova – Pitești. Ca și costuri estimate, Compania a avansat suma de 997 de milioane de euro pentru un drum expres cu o lungime de 121 de kilometri, pe când în Master Planul de Transporturi al României, aprobat în septembrie anul trecut, era trecută suma de 899 de milioane de euro pentru o autostradă Craiova – Pitești cu o lungime de 124 de kilometri.
CNAIR a trimis, săptămâna trecută, spre validare documentația pentru proiectarea și execuția drumului expres de mare viteză Craiova – Pitești. Documentele au ajuns la Agenția Națională de Achiziții Publice, care trebuie să certifice că totul este în regulă înainte ca CNAIR să lanseze licitația în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Principala noutate, dincolo de faptul că nu mai este autostradă, ci drum expres de mare viteză, o reprezintă faptul că proiectarea și execuția lui se va face pe tronsoane, patru la număr, deci mai multe firme vor lucra pe șantier, fiecare cu bucățica ei. Iată cum vede CNAIR împărțirea drumului pe tronsoane. „Întregul proiect, cu o lungime de 121,115 km are o valoare estimată de 3.770.640.827,48 lei fără TVA. Tronsonul 4 are o lungime de 31,81( km 89+300 – km 121+115), va fi construit între limita administrativă dintre județele Olt și Argeș și intersecția cu autostrada 1 București – Pitești și va tranzita teritoriile localităților Lunca Corbului, Albota, Costești, Bradu, Suseni, Oarja. Valoarea estimată a Tronsonului 4 este de 909.669.122,09 lei fără TVA. Tronsonul 3, cu o lungime de 31,75 km, va fi construit între km 57+550 și km 89+300 și va avea o valoare de 904.819.215,62 lei fără TVA. Cuprins între intersecția cu DN 65 , în apropierea municipiului Slatina și limita dintre județele Olt și Argeș, el va tranzita teritoriile localităților Valea Mare, Priseaca, Scornicești, Optași, Tatulești, Colonești. Cel de al doilea Tronson, format din două loturi, va avea o lungime de 39,85 km, va costa 1,476,349,583.89 lei făra TVA și urmează să fie construit între limita judeţelor Dolj şi Olt şi limita judeţelor Olt şi Argeş. El va traversa teritoriile localităţilor Balş, Bârza, Piatra Olt, Slătioara, Ulmi, Slatina şi Valea Mare. Primul tronson va avea o lungime de 17 km, o valoare estimată de 479.802.905,88 lei fără TVA, și ar urma să fie construit între varianta de ocolire Nord a municipiului Craiova și limita județului Dolj. El va traversa teritoriile administrative ale localităților Craiova, Ghercești, Pielești și Robănești“, precizează CNAIR. Potrivit Companiei, viteza de circulație va fi de 130 km la oră pe cele patru benzi (două pe fiecare sens), iar drumul va beneficia de toate elementele de siguranță specifice unei autostrăzi. Principalul element care va face diferența între drumul expres Craiova-Piteşti și o autostradă este banda de urgență de 1,5 m.
Curtea de Conturi a băgat frica în CNAIR
CNAIR lansase în decembrie anul trecut licitația pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate (SF) și proiectarea autostrăzii Craiova – Pitești în valoare de circa zece milioane de euro. Motivul: SF-ul, document obligatoriu la licitație, fusese realizat în 2008, atunci când Ministerul Transporturilor dorea să construiască un drum expres Craiova – Pitești. Studiul a rămas uitat undeva într-un dosar ani de zile, așa că se impunea refacerea lui. Luna trecută, CNAIR a luat decizia de a anula licitația din decembrie și a invocat o decizie a Curții de Conturi a României, după cum se arată într-un răspuns trimis la solicitarea GdS. „Prin Decizia nr. III/19 din 28 decembrie 2016, emisă de Curtea de Conturi – Departamentul III, s-a dispus extinderea verificărilor asupra tuturor cazurilor similare din perioada 2013 – 2015 la nivelul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, stabilirea întinderii eventualelor prejudicii, inclusiv a beneficiilor nerealizate aferente și recuperarea acestora, potrivit legii“, spune CNAIR, referindu-se la plata unei sume suplimentare pentru refacerea SF-ului. Cu alte cuvinte, Curtea reproșa Companiei că vrea să cheltuiască de două ori bani pentru același SF. GdS a solicitat Curții de Conturi decizia invocată de Companie, iar documentul atrage atenția că orice sumă cheltuită inutil este considerată prejudiciu. Iată ce spune Curtea de Conturi: „Din bugetul de stat sau din venituri cu destinație specială au fost cheltuite sume importante de bani pentru realizarea de studii de fezabilitate, fără a avea asigurată o finanțare certă pentru execuția obiectivelor cărora le erau destinate, așa cum este cazul a trei studii de fezabilitate, pentru realizarea cărora, inițial, a fost achitată suma de 5,7 milioane de lei fără TVA, iar mai târziu au fost achiziționate servicii de revizuire a lor, fără a utiliza în nici un fel documentele întocmite în studiile inițiale. Această sumă reprezintă prejudiciu, deoarece se dovedește că aceste studii realizate nu au mai fost utilizate nici măcar în parte. Referitor la actualizarea celor trei studii de fezabilitate, entitatea(CNAIR – n.r.) nu a pus la dispoziția echipei de control documente din care să rezulte necesitatea refacerii integrale a studiilor inițiale cuprinse în SF-urile realizate până în acel moment. Drept urmare, studiile de fezabilitate executate și rămase neutilizate sau achiziționate cu mult timp înainte de a avea finanțarea executării obiectivelor de investiții pentru care s-au realizat au generat cheltuieli suplimentare legate de actualizarea acestora, de cele mai multe ori la prețuri nejustificat de mari, lăsând compania fără acoperire de fonduri pentru alte proiecte sau activități curente“. Curtea amintește că valoarea totală a SF-urilor realizate în perioada 2010 – 2015 este de 80,2 milioane de lei, la care se adaugă 1,3 milioane de euro fără TVA. Este vorba despre 33 de obiective, dintre care patru sunt cuprinse în Master Planul de Transporturi în perioada 2014 – 2020, în cazul lor SF-urile necesitând revizuire, în principal din cauza vechimii, după cum remarcă inspectorii. Curtea nu detaliază care sunt proiectele al căror SF trebuie revizuit, ci menționează doar faptul că CNAIR a plătit 5,7 milioane de lei pentru revizuirea SF-urilor în cazul autostrăzii Târgu Mureș – Ditrău, a Centurii de Sud din București și a podului suspendat peste Dunăre la Brăila. Cele 5,7 milioane de lei reprezintă prejudiciu adus statului, conform Curții. Speriată că și banii pentru SF-ul licitat în decembrie la Craiova – Pitești ar putea intra în colimatorul Curții, Compania a anulat licitația. Și totuși, proiectarea și execuția se fac pe baza SF-ului din 2008 despre care specialiștii contactați de GdS spuneau că este prost conceput și va crea mari probleme? CNAIR spune că da. „S-au făcut toate eforturile pentru ca proiectul să beneficieze de finanțare nerambursabilă în actualul exercițiu financiar, iar pentru a putea fi deschis circulației cu aproximativ trei ani mai devreme, CNAIR SA a decis, printre altele, să utilizeze resursele existente (SF-ul existent – n.r.)“, se arată în comunicatul Companiei. Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a precizat pentru GdS că, prin proiectare, vor fi actualizați parametrii tehnici care vor ține loc de actualizare a SF-ului.
Ciurea – Asociația Pro Infrastructura: SF-ul trebuia reactualizat
În schimb, președintele executiv al Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea, cred că indicatorii din SF sunt diferiți de ceea ce s-ar putea găsi pe teren. „Era mai bine ca acest SF să fie reactualizat, deoarece firmele se pot bloca pe teren. Este posibil ca și costurile reale să crească“, a spus el. Ciurea a precizat că soarta licitației pe care CNAIR dorește să o lanseze pentru drumul expres depinde de rezultatul procesului declanșat de unul dintre participanții la licitația anulată pentru revizuirea SF-ului. Ciurea criticase în termeni duri acum două luni dorința Companiei de a renunța la autostradă. „Cum să facă CNAIR foraje, de exemplu? Sunt 20 de foraje și ceva pe acel SF din 2007. Sunt insuficiente pentru 120 de kilometri, cât are Craiova – Pitești. SF-ul acela din 2007 nu că e prost, e în plop. E făcut din birou. În momentul în care îți faci o casă, trebuie să vezi cum e terenul acela, dacă o ia puțin la vale, nu? Aceasta este prima problemă. Apoi, gândirea drumului a fost făcută pe curbe destul de strânse, iar exemplul este chiar nodul acesta dintre drumul expres și A1. Acolo, bretelele sunt foarte strânse și gradul de siguranță pe care îl prezintă este unul cel mult mediocru. Benzile de circulație sunt la 3,5 metri, pentru că acesta este normativul de drum expres. Din start aceasta este cea mai mare problemă, faptul că acest coridor, dacă îl faci drum expres, devine foarte obositor. 3,5 metri este și banda de drum național. O să fie o senzație foarte dubioasă de claustrofobie în momentul în care depășești un tir. Pe drumul expres se circulă destul de tare, teoretic, cu 110 – 120 km, dar gradul de siguranță la viteza aia este mult sub autostradă. Autostrada este mai lată, are pantele mai line și curbele mult mai largi. În mod normal, un drum expres trebuie să aibă distanțe scurte. El trebuie să facă conexiune între aglomerări urbane, adică orașe, și corpurile de autostradă sau coridoarele mari de tansport. De exemplu, un drum expres bun ar fi între Râmnicu Vâlcea și A1. Un drum util ar fi de 20-25 km, deci nu faci un drum expres de 120 km ca să duci un întreg coridor pe el“, spunea Ionuț Ciurea. Tot el continua. „Drumul expres cu regim de autostradă este o prostie, o tâmpenie, o aberație, o inepție, ce cuvânt vreți dumneavoastră! Nu există așa ceva! Ori e drum expres, ori e autostradă. E o invenție cretină ca să scoată ochii la presă și la proști, că altfel nu pot să zic. E ca și când ești pe jumătate însărcinată. Sunt niște normative clare. Cum adică e drum expres, dar e autostradă? O să circuli cu 130 km la oră în niște curbe și niște standarde inferioare. Așa și pe DN 2 se circulă cu 130 km la oră. Înseamnă că este autostradă?“. Altă anomalie legată de drumul expres este costul. Potrivit Master Planului de Transport unde figurează ca autostradă, Craiova – Pitești avea un cost estimat de 899 de milioane de euro din fonduri europene și o lungime de 124 de kilometri. În varianta CNAIR, drumul expres are o lungime de 121 de kilometri și un cost estimat de 997 de milioane de euro. Suma ar putea scădea în urma licitației, dar până când nu va publica documentația în SEAP nu este clar de ce prețul pentru proiectarea și construirea unui kilometru de drum expres este mai mare decât pentru un kilometru de autostradă. Un element ar putea fi costul cu proiectarea, dar, luând în calcul prețul de la licitația din decembrie, anulată, reafacerea SF-ului și proiectarea costau maximum 10 milioane de euro, pe când aici diferența este de o sută de milioane de euro.
