Traficul, străzile pline de praf, coșurile centralelor de apartament, activitatea industrială, ozonul troposferic și groapa de gunoi a orașului otrăvesc aerul Craiovei. Asta rezultă din datele înregistrate de cele cinci stații de monitorizare a aerului ale Agenției pentru Protecția Mediului Dolj.
Ce respirăm? Particule toxice, sulfați, nitrați, amoniac, clorură de sodiu, carbonat și praf mineral. Acestea sunt pulberi compuse în mare parte din particule de funingine care rezultă de la arderile motoarelor autovehiculelor, de la centralele de apartament, din activitatea industrială, dimpreună cu praful care se găsește pe toate străzile orașului. Totodată, aerul din Craiova este otrăvit de mirosurile pestilențiale care emană de la groapa de gunoi, situată în partea de sud-vest a orașului.
„Sursa principală de poluare, de modificare a calității aerului, rămâne traficul – emisiile din trafic, adică oxizii azotului, cei ai sulfului și un alt poluant, pulberile materiale. Traficul generează pulberi, care rezultă de la procesele de ardere, sub formă de funingine și praf. Noi, craiovenii, nu suntem prea gospodari, nu știm să ne măturăm străzile, să îndepărtăm pulberile. Ele devin eficiente de două-trei ori, în sensul că trece prima mașină, le ridică în atmosferă, apoi se așază, trece a doua mașină, se ridică și iar se așază, și așa mai departe. Ne afectează pentru că în domeniul poluării doi cu doi nu fac patru, fac cinci sau șase. Se numește fenomen de sinergism: când sunt prezenți doi sau trei poluanți își măresc unul altuia efectul“, a declarat Ionel Bala, reprezentantul Agenției pentru Protecția Mediului Dolj.
Poluarea afectează toate structurile vii. De exemplu, pulberile diminuează capacitatea de schimb al gazelor la nivelul sistemului respirator. O plantă care are frunzele acoperite cu praf are capacitatea de schimb al gazelor diminuată. Și stâlpii de transport al energiei electrice sunt afectați, căci încărcarea cu pulberi duce la scăderea performanței de izolație a cablurilor.
„Noi avem un dezavantaj legat de pulberi, Craiova este un oraș de câmpie, plan, nu este în zonă colinară ca să fie „spălat“ atunci când plouă. Totodată, sunt niște schimbări, în anii ‘70 în Craiova erau 100.000 de mașini, acum poate sunt cinci milioane. Nu avem un sistem de transport în comun civilizat, nu avem piste de biciclete. Am văzut pe bulevardul Râului că una dintre ele este năpădită de bălării“, a mai explicat Ionel Bala. Acesta este de părere că stropirea străzilor nu este o soluție. Este bine să măturăm, să aspirăm străzile și să avem multă verdeață, care limitează acest fenomen al pulberilor.
Termocentralele ne „otrăvesc“ accidental, centralele de apartament – permanent
Nu trebuie să dăm vina numai pe trafic, există și alte surse de poluare, cum ar fi activitatea industrială, care, ce-i drept, în Craiova s-a diminuat consistent. Cu ani în urmă, dădeam vina pe Doljchim, pe unitățile de pe platformele industriale, acestea nu mai există, dar avem două termocentrale, la Ișalnița și în Bariera Vâlcii. Specialiști din cadrul Agenției susțin că acestea nu mai ridică probleme de poluare, arzătoarele termocentralelor sunt cu oxizi de azot scăzuți și ambele au structuri de reținere a oxizilor de sulf, acea stație de desulfurare. Practic, emisiile directe venite de la termocentralele I și II Craiova sunt acceptabile, dar din când în când CE Oltenia ne mai otrăvește accidental aerul, așa cum s-a întâmplat în urmă cu o lună. „În cursul zilei de 24.05.2017 s-a înregistrat o neetanșeitate la instalația de desulfurare a gazelor de ardere la un bloc energetic din cadrul SE Ișalnița, care a condus la evacuarea gazelor de ardere pe coșul de fum. În cursul aceleiași zile, în jurul orei 17.00, problema a fost remediată, iar instalația de desulfurare a funcționat în condiții normale“, a declarat Elena Zamfir, reprezentant al Complexului Energetic Oltenia.
Sursele de încălzire cu arderi în perioada de iarnă, respectiv centralele de apartament, sunt un alt poluator. În Craiova avem câteva zeci de mii de centrale, care contribuie din plin la creșterea nivelului de noxe.
Pericolul din halda de cenușă
Pericolul mai vine și de la depozitele de cenușă, haldele, de unde, atunci când bate vântul, cenușa este dusă atât în Craiova, cât și în localitatea învecinată Mischii. „În urma ciclului de îngheț-dezgheț, cum s-a întâmplat în această primăvară, apare fenomenul de spulberare a acelor pulberi din haldă și de pe versanți. Când pleacă, vegetația se autoprotejează, dar la noi vegetația pleacă spontan primăvara, iar apoi apare etapa de stepizare, plantele mici se usucă și acest fenomen de antrenare a pulberilor este posibil. Anul acesta am avut câteva cazuri de spulberare în zona localității Mischii. În anii trecuți, aveam și câte 40-60 de cazuri. Aceste pulberi afectează persoanele cu sensibilitate respiratorie, copiii în creștere sau vârstnicii“, a explicat Ionel Bala.
Ozonul, „un poluant al civilizației“
Este cunoscut faptul că ozonul stratosferic protejează formele de viață împotriva acțiunii radiațiilor ultraviolete. În schimb, ozonul troposferic (cuprins între sol și 8-10 km înălțime) este toxic, având o acțiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor, și are potențial cancerigen.
Ozonul este un poluant secundar – spre deosebire de alţi poluanţi, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari rezultați din arderea combustibililor, traficul rutier, diferite activități industriale, cât și din surse naturale. De asemenea, ozonul are efect nociv pentru vegetație, determinând inhibarea fotosintezei și producerea de leziuni foliate, necroze.
„Nivelul de ozon este un poluant al civilizației, nu este produs de nimeni și este foarte dificil de controlat. Stratul de ozon protejează viața pe Terra prin fenomenul de absorbție a radiațiilor ultravioletelor cu energie ridicată. Asta se întâmplă în stratosferă, la 25 km deasupra noastră. În troposferă, ozonul nu este de dorit pentru că este un oxidant care distruge orice este viu, degradează vegetația, blochează sistemul respirator al viețuitoarelor, distruge clădirile. El crește dimineața și scade seara. Acum s-a încălzit, avem disconfort de temperatură ridicată, dar avem și ozon. Limita admisă este de 120 micrograme pe metru cub. La noi încă nu s-a ajuns la această limită“, a spus Ionel Bala.
Aerul Craiovei miroase greu
Până în anii ‘90, mirosurile emanate de depozitele de gunoaie erau acceptate tacit. Acum, cu Depozitul Eco Sud, „nu avem o groapă de gunoi, avem un munte de gunoi cu miros greu. Dacă acele sisteme ar funcționa cum trebuie, efectele ar fi nesemnificative. Adică fiecare celulă să fie acoperită, dar nu este așa cum trebuie. Ele ar trebui să metabolizeze fără aer, într-o fermentație lipsită de aer și cu captarea gazelor de fermentație. Lucrul acesta s-a propus în autorizația de funcționare, dar în momentul de față nu este realizat, el va funcționa cândva. Lucrurile sunt delicate pentru că operatorul Eco Sud vrea să facă profit, noi, cetățenii, vrem un cost mai mic și de aici încep discuțiile. Lucrurile au evoluat pozitiv, dar nu suficient. De exemplu, pe depozitul de la Eco Sud sunt o serie de păsări. Acestea iau de acolo și împrăștie pe o rază destul de mare tot felul de resturi și se pot răspândi în acest fel tot felul de boli. În România nu este o legislație pentru analiza mirosurilor. Mirosul se bazează pe un transfer de masă de la sursă la receptor și este necesar pentru astfel de măsurări de o instalație performantă“, a concluzionat Ionel Bala, vorbind despre factorii care poluează aerul din orașul Craiova.
Cinci stații măsoară calitatea aerului
În Craiova sunt cinci stații care monitorizează calitatea aerului. Și la Bechet este una, care face, în principiu, comparație între nivelul de poluare de la Vidin și Calafat.
