Malurile Jiului, râul simbol al Craiovei, se transformă pe zi ce trece într-o groapă de gunoi. Tone de deșeuri de tot felul se întind pe kilometri întregi de-a lungul cursului apei, de la piciorul podului de la Mofleni și până în apropiere de localitatea Podari. Autoritățile, ABA Jiu și Garda de Mediu sunt depășite de situație.
Oriunde ai merge pe malurile râului Jiu, cu precădere în preajma podurilor care traversează râul, este imposibil să nu dai de gunoaie. Resturi de tot felul se întind din apropierea cursului de apă până la digul de protecție și dincolo de acesta, pe mulţi kilometri. Pornind de la podul de peste Jiu, în zona Mofleni – Bucovăț, pe kilometri întregi, tone de gunoaie zac împrăștiate în zona verde care se întinde de-a lungul malului. În fața ochilor ți se de derulează un peisaj de coșmar, alcătuit din munți de moloz, resturi din construcții, anvelope vechi, piese de mobilier stricat, saci cu haine vechi, peturi și pungi de plastic agățate pe crengile copacilor, componente de aparatură electrocasnică și materiale sanitare. O groapă de gunoi în toată regula, un depozit de deșeuri diverse scăpat de sub controlul autorităților, așa arată acum zăvoiul și zona verde cuprinsă între malurile râului și digul de protecție.
Priveliștea te întâmpină de cum treci digul dinspre Craiova și intri sub pod pe drumul de pământ care însoțește printre copaci cursul de apă și duce spre Podari. Zona verde este năpădită de gunoaie printre care pasc vacile, iar câinii vagabonzi își caută hrană. „Aduc resturi de pe unde sparg. Sunt tot felul de gunoaie. Până anul ăsta nu a fost așa. Vin cu ce nimeresc, cu mașini, cu căruțe, și aruncă aici. Este groapă de gunoi, nu au nici un pic de conștiință. Este gunoi împrăștiat peste tot. Aruncă toată lumea. Nu face nimeni nimic, au venit și jandarmii… Degeaba“, spune o femeie aflată cu vacile la păscut pe malul Jiului.
Oriunde ți-ai întoarce privirea printre buruienile pârlite de soare, dai de deșeuri. Un ecran de televizor, o găleată de lavabil, o canapea, bidoane de plastic, lenjerie de pat, sticle, cutii de carton și saci de plastic pline vârf cu resturi stau aruncate la câțiva metri de malul Jiului.
Mulți responsabili, nici un rezultat
Autoritățile în măsură să stopeze acest fenomen de poluare care a luat amploare în ultima vreme își tot pasează sarcina de la una la alta. În plus, stau în cumpănă în privința delimitării teritoriului pe care îl administrează. „Noi avem o responsabilitate pe lucrările noastre din administrare, însemnând digurile de apărare și zonele de protecție adiacente acestora. Zăvoiul este pe marginea apei, dar acele suprafețe de teren nu intră în administrarea noastră. Asta nu înseamnă că nu ne interesează acest fenomen. Am făcut nenumărate demersuri și la primării, și prin presă, și am încercat să conștientizăm populația. Gunoaiele provin din gospodăriile cetățenilor, sunt resturi menajere, gunoaie menajere și tot felul de acareturi. Se formează în acest fel un depozit necontrolat. Este un fenomen greu de controlat. Aici trebuie să intervină cei de la Garda de Mediu. Este poluare și nimeni nu se gândește la acest lucru. Noi avem acțiuni de igienizare a cursurilor de apă și a lucrărilor hidrotehnice, dar oamenii înțeleg greșit, ne transformă pe noi într-o unitate de salubrizare. Este o inconștiență din partea cetățenilor care vin și depun aici deșeuri, și fenomenul capătă, din păcate, amploare. Trebuie aplicate și niște măsuri coercitive într-o acțiune concertată din partea tuturor factorilor de ordine, poliție, primăria, Garda de Mediu și noi“, a declarat Mihai Palașca, directorul tehnic ABA Jiu.
Reprezentanții Gărzii de Mediu spun că, pe lângă ABA Jiu, responsabilă cu întreținerea și curățenia malurilor Jiului este și administrația locală, căreia îi aparține terenul. „Garda poate să verifice și să-i acționeze pe cei care se fac vinovați de situația din teren. De strângerea și debarasarea acelor deșeuri de acolo sunt responsabili cei de la ABA Jiu și administrația locală de care aparține teritoriul. Dacă sunt la o distanță mai mare de mal, terenurile aparțin administrațiilor locale“, a declarat Gheorghe Călinoiu, comisar-șef la Garda de Mediu Dolj.
Legea nr.107/1996 – Legea apelor – spune la art. 16 pct. 1 că: „Pentru protecția resurselor de apă, se interzic: aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau ale bălţilor, în Marea Neagră şi în zonele umede, precum şi depozitarea pe malurile acestora a deşeurilor de orice fel“. Astfel de fapte constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane fizice. Iar la art. 90 al aceleiași legi se specifică: „Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către: a) inspectorii din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi din Regia Autonomă Apele Române; b) directorii filialelor bazinale ale Regiei Autonome Apele Române şi salariaţii împuterniciţi de aceştia; c) alte persoane împuternicite de conducerea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului; d) inspectorii din agenţiile de protecţie a mediului“.