Costul total al stadionului din Craiova devine tot mai neclar după ce Compania Națională de Investiții a atribuit acum trei săptămâni un contract de câteva milioane de euro pentru lucrări suplimentare firmelor care au câștigat licitația din 2015. Motivul invocat este „extrema urgență survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute“. Practic, CNI a „săltat“ prețul stadionului cu peste șase milioane de euro, bani pe care i-a acordat firmelor CON-A și ACI Cluj fără publicarea unui anunț de participare. Culmea este că „urgența“ invocată nu există, deoarece lucrările suplimentare au fost deja efectuate acum mai bine de un an. Și mai ciudat este faptul că firmele aveau deja prevăzute fonduri de 5% din valoarea contractului pentru „Cheltuieli diverse și neprevăzute“.
CNI a atribuit acum trei săptămâni un contract de lucrări suplimentare în valoare de 24,7 milioane de lei (cu sau fără TVA, nu scrie) firmelor care construiesc arena din Bănie, CON-A din Sibiu și ACI din Cluj-Napoca. Potrivit anunțului de atribuire publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pe data de 5 septembrie, CNI nu a organizat o licitație, ci a negociat direct cu cele două firme. De ce această procedură? Pentru că era „urgență extremă“. Care era urgența? De fapt, nici una. Iată cum explică CNI alegerea acestei proceduri de achiziție publică fără publicarea unui anunț de participare, așa cum reiese din anunțul postat în SEAP: „Situație de urgență extremă, survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă“. Au fost inundații, cutremure, au căzut meteoriți? Nu. Atunci despre ce urgență este vorba? Potrivit reprezentanților CNI, cele 24,7 milioane de lei în plus sunt pentru construirea inelului perimetral care nu fusese prevăzut inițial și pentru lucrările suplimentare cauzate de problemele cu pânza freatică ce a dus la suplimentarea numărului de piloni aferenți structurii de rezistență. Or, pilonii respectivi au fost montați cu mult timp în urmă, iar inelul nu reprezintă o „extremă urgență“. Poți organiza o procedură de achiziție publică pentru a atribui lucrări ce au fost deja efectuate? Legislația în domeniu nu este clară. OUG nr. 34/2006, vechea lege privind achizițiile publice pe baza căreia a fost începută licitația, prevede la articolul 104 că autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare într-unul din următoarele cazuri: (…) b) dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2); c) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere competitivă nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nici o formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Alineatul 2, litera c mai sus menționat se referă la „protecţia unor drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală“.
Articolul 122 spune că negocierea fără anunț poate fi aplicată doar atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecția unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziție publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic; c) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nici o formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante (…) i) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
– atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;
– lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial (…)
– valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial;
Interesant este faptul că, în contractul inițial, CNI a prevăzut o sumă consistentă pentru cheltuieli neprevăzute. La capitolul „descrierea succintă a contractului“ de la anunțul de atribuire din 20 mai 2015, se vorbește despre 8,7 milioane de lei care reprezintă „Cheltuieli diverse și neprevăzute (5% din valoarea serviciilor de proiectare, a lucrărilor de amenajare a terenului și a investiției de bază)“. Din acestea, 344.700 de lei erau pentru proiectare, iar 8.403.943 lei pentru execuție. „Valoarea aferentă cheltuielilor pentru diverse și neprevăzute, va acoperi, după caz, cheltuieli cu lucrări care pot fi incidente pe parcursul derulării contractului (…) cheltuieli rezultate în urma modificărilor de soluții tehnice, cheltuieli suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investiției, precum și cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuției din cauze independente de autoritatea contractantă“.
Cât costă în realitate stadionul din Craiova?
La această întrebare este greu de dat un răspuns, deoarece confuzia este creată chiar de guvern. Pentru a avea o imagine corectă a situației, costul final trebuie privit din două perspective. Prima pleacă de la sumele din contracte rezultate în urma licitației. A doua de la indicatorii tehnico-economici aprobați de guvern.
Pe prima variantă, cea mai apropiată de realitate, costul se compune din valoarea contractului semnat în 2015 (166 de milioane de lei fără TVA – 206,6 milioane de lei cu TVA de 22% la acea dată) și cele 24,7 milioane de lei (presupunem fără TVA). Asta înseamnă că, până acum, stadionul a ajuns să coste 236 de milioane de lei, adică, 51,3 milioane de euro la un curs de 4,6 lei. După ultima hotărâre de guvern prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, stadionul ar trebui să coste 239,9 milioane de lei. La prima vedere, pare că statul face economie. În realitate, indicatorii au fost măriți de la început. GdS scria acum două luni despre șmecheria executivului în contextul problemelor de construcție a stadionului care apăruseră în spațiul public. Într-un proiect de hotărâre, aprobat apoi de guvern, Ministerul Dezvoltării susținea că, în ciuda creșterii suprafețelor construite la stadion, s-au făcut economii de circa 1,6 milioane de lei, adică aproximativ 350.000 de euro. „Având în vedere optimizarea soluțiilor tehnice și a dotărilor și utilajelor necesare funcționării stadionului, au fost realizate economii care au permis încadrarea în indicatorii economici aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2014, chiar dacă valoarea de construcții-montaj a crescut ca urmare a lucrărilor suplimentare apărute pe parcursul derulării execuției (…) Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de 239.979.000 lei / 52.656.000 euro. Menționăm faptul că contribuția autorității locale nu depășește cota de cofinanțare de 10% din valoarea totală estimată la momentul adoptării şi aprobării prin Hotărârea Consiliului Local Craiova nr. 475/11.09.2014, respectiv 10% din suma de 241.63.730 lei“, se arătă în nota de fundamentare. Datele financiare arătau, însă, opusul. Raportat la vechii indicatori din 2014, cei noi prevedeau, într-adevăr, o sumă mai mică (239 față de 241 de milioane de lei). Raportați însă la suma la care s-a câștigat licitația, indicatorii erau mult mai mari. „Diferența între indicatorii aprobați de guvern și cei pe care vrea să-i aprobe și suma de la licitație este de circa 7,4 milioane de euro. Pare acoperirea perfectă pentru o creștere a costurilor lucrărilor, fără să se spună public acest lucru“, scriam acum două luni. Pe 5 septembrie a venit și confirmarea. Costul a crescut nu cu 7,4, ci cu 6,5 milioane de euro, o contribuție la această diferență având și cota redusă de TVA de la 22 la 19%.
Primăria contribuie și ea
Sumele reale cheltuite pentru realizarea stadionului au un efect direct asupra bugetului local al Craiovei. Primăria și CNI au semnat în 2015 o convenție de cofinanțare prin care municipalitatea s-a obligat să suporte 10% din „valoarea totală a devizului“. Documentul a fost aprobat în ședința de consiliu local din mai 2015. „Pentru realizarea acestui obiectiv de investiții, Unitatea Administrativ-Teritorială Craiova se obligă să asigure, să aloce și să vireze CNI suma de 21.606.859,69 lei (cu TVA), reprezentând 10% din valoarea totală a devizului“, scria în document. Concret, primăria se obliga să suporte o cofinanțare de 850.000 de lei pentru amenajarea teritoriului, 8,6 milioane de lei pentru utilități, 6,5 milioane de lei pentru proiectare și asistență tehnică și 5,6 milioane de lei pentru lucrări. În ședința de consiliu local de mâine, primăria a cerut suplimentarea cu 4,1 milioane de lei a contribuției achitate până acum. Conform noilor calcule, primăria ar avea de plătit 20,7 milioane de lei, față de 21,6 milioane de lei.
