Legislația în vigoare recunoaște rolul spațiilor verzi de lângă blocuri în „protecția și ameliorarea climatului și a calității aerului“. Cu toate acestea, multe dintre ele sunt vânate pentru afaceri imobiliare. Dacă nu figurează ca spații verzi în documentațiile de urbanism (PUG, PUZ) sau sunt înscrise în cartea funciară la categoria de folosință „curți-construcții“, ele se transformă rapid în terenuri construibile cu profituri pe măsură pentru rechinii imobiliari. Registrul spațiilor verzi din Craiova, aflat abia în faza de licitație, ar trebui să pună ordine în acest haos urbanistic.
Registrul local al spațiilor verzi din intravilanul localităților ar putea pune ordine în haosul urbanistic generat de lipsa ori permanenta schimbare a legislației în domeniu. Potrivit Legii nr. 24/2007 actualizată (art. 16, alin. 1), administrațiile locale au obligația să țină evidența spațiilor verzi de pe teritoriul lor administrativ, prin constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări. O normă tehnică din 2010 spune că acest registru trebuie corelat cu Planul de Urbanism General (PUG) și cu regulamentele de urbanism. Astfel, la nivelul fiecărei localități, trebuie întocmite planuri sau hărți în format digital cu spațiile verzi. Acestea trebuie să cuprindă terenurile definite ca spații verzi, distribuția arborilor izolați și ocrotiți, precum și terenurile degradate care pot fi transformate în spații verzi. În registru se înscriu informații specifice, cum ar fi: suprafața, categoria de folosință; regimul juridic; reglementarea urbanistică; speciile de arbori existenți. Tot Legea nr. 24/2007 (art. 18, alin. 3), spune că înstrăinarea și atribuirea terenurilor cu spații verzi înregistrate în registrul local se efectuează în condițiile prevăzute de lege, cu păstrarea destinației de spațiu verde. Potrivit legii, este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor ori strămutarea spațiilor verzi definite de legea mai sus menționată (alin. 5). În consecință, schimbarea destinației spațiilor verzi înregistrate în registrul local poate fi făcută numai prin excepție, pentru lucrări de utilitate publică, prin expropriere (alin. 6). Teoretic deci, terenurile identificate și inventariate ca spații verzi, indiferent de regimul juridic al proprietății (public, privat), nu ar mai trebui să dispară. În realitate, vom vedea că nu este în totalitate adevărat.
Parcurile din cartiere, la mâna rechinilor imobiliari
În 2014, Legea nr. 24/2007 a fost completată cu o nouă prevedere (art. 16, alin. 6), care spune că terenurile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice și care sunt înscrise în cartea funciară în categoria „curți-construcții“ nu pot fi inventariate sau declarate spații verzi decât după expropriere (alin. 9).
Pe de altă parte, potrivit OUG nr. 114/2007 (aprobată prin Legea nr. 70/2013), „schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora“ (art. 71, alin. 1). Care sunt documentațiile de urbanism ne spune Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (art. 45, lit. a-c): planul de urbanism general (PUG), planul de urbanism zonal (PUZ), regulamentele de urbanism aferente acestora, planul urbanistic de detaliu (PUD). Așadar, făcând un rezumat al prevederilor legale invocate mai sus, vom observa că legea protejează terenurile prevăzute ca zone verzi prin planurile și regulamentele de urbanism. Nu protejează însă zonele verzi aflate în proprietate privată și înscrise în cartea funciară la categoria de folosință „curți-construcții“. Șmecheria este următoarea: o dată cu construirea cartierelor de locuințe, majoritatea părculețelor dintre blocuri, deși au fost amenajate ca spații verzi, figurează în acte ca și „curți-construcții“. După 1990, o dată cu retrocedarea terenurilor pe care au fost amenajate, ele au dispărut rapid. Chiar și în prezent, ele se pot transforma în terenuri construibile dacă nu vor fi protejate prin Registrul spațiilor verzi.
Cum pot autoritățile să protejeze zonele verzi
Potrivit Legii nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare (art. 23, pt. A, lit. b), categoria de folosință a unui teren este inclusă în Partea I a cărții funciare, alături de alte informații, cum ar fi suprafața imobilului, destinația și adresa administrativă. Autoritatea locală poate înscrie în cartea funciară ca atare aceste zone verzi care aparțin încă domeniului public. Ulterior, ele pot fi inventariate și înscrise în registrul local al spațiilor verzi, pentru a intra sub protecția Legii nr. 24/2007. Trebuie spus că deși Legea nr. 24/2007 definește (art. 4, lit. j) „spațiile verzi aferente locuințelor de tip condominiu“ ca „spații verzi formate dintr-un cadru vegetal, amplasate adiacent blocurilor de locuințe de tip condominiu, cu rol estetic și de protecție, de ameliorare a climatului și a calității aerului“, textul normativ nu vorbește mai departe despre protecția acestor spații. Protejarea spațiilor verzi din cartiere care nu figurează ca atare în acte depinde deci de bunăvoința și de buna credință a autorităților locale.
La Craiova, ne aflăm abia în faza de licitație pentru serviciile de elaborare a registrului local al spațiilor verzi, aceasta fiind lansată pe 12 august 2017. Din anunțul de participare aflăm că suprafața spațiilor verzi ce aparțin domeniului public al municipiului Craiova este de circa 780 de hectare, iar valoarea estimată a contractului este de aproximativ 734.000 lei fără TVA, durata de realizare fiind de 18 luni de la data atribuirii contractului. Investiția este suportată în totalitate din bugetul local. La licitație s-au înscris trei asocieri de firme (Eterra Map SRL – Megagis SRL – Cartotop SRL – Info Design SRL; Legosat Com SRL – Fida SRL; Primul Meridian SRL – Intergraph Computer Service SRL), iar evaluarea ofertelor va fi făcută în data de 16 octombrie.
