Situată în sudul județului Dolj, comuna Goicea este un loc în care își duc existența aproape 2.700 de persoane. Atestată din anul 1575, comuna atrage prin legendele de care i se leagă existența. Numele localității, istoria Bisericii Izvorul Tămăduirii, precum și numele școlii, toate au o poveste care impresionează călătorul ajuns pe aceste meleaguri.
Doljul este bogat în locuri încărcate de istorie și legende, deopotrivă. Fiecare așezare are o poveste, un punct de la care începe totul. La fel stau lucrurile și în comuna Goicea, situată la aproximativ 60 km de Craiova. Potrivit legendei, numele localității provine de la fata unui cioban. Acesta avea trei fiice, iar Goicea era cea mai frumoasă dintre ele. „Există legenda conform căreia un cioban de prin zona Sibiului s-ar fi stabilit în zona noastră. El avea trei fiice – Goicea, Dulceana, Ciuta – și de aici numele localităţii. Pe aceste meleaguri au fost oameni care s-au dedicat muncii pământului și creșterii animalelor. Fiind departe de Craiova, posibilități de industrie nu au existat și nici nu întrevedem, cu toate că noi asigurăm toate facilitățile unor posibili investitori. Localitatea are 2.670 de locuitori, iar media de vârstă se ridică la 61,5 ani“, a spus primarul din Goicea, Viorel Marcu.
De altfel, aceasta este una dintre cele mai stingente probleme ale comunei. Ca în mai toate localitățile din mediul rural, tinerii au plecat, iar cei rămași sunt în general vârstnici. Sunt însă și persoane care aleg să se stabilească în Goicea, dar și acestea sunt trecute de prima tinerețe și se întorc în localitatea natală după ce părinții li s-au dus și nu vor să le lase casele pustiite. „Eu sunt pensionară, am lucrat la Craiova și m-am mutat aici. Este grea viața omului în Goicea. E mult de muncă și ne amărâm. Am bărbatul paralizat, e greu!“, a spus Jana Ştiucă.
La fel ca ea a procedat și Constantin Teacă. Bărbatul a lucrat în Craiova, iar atunci când socrii au decedat s-a stabilit împreună cu soția în casa care altfel s-ar fi degradat. Bărbatul spune că este bine că oameni ca el vin să locuiască în Goicea, dar crede că ar fi și mai bine dacă autoritățile ar crea locuri de muncă prin care să îi atragă pe tineri. „Viața omului e după cum și-o face fiecare. Dacă muncești, ai, dacă nu, nu. Ar trebui să se facă niște investiții, să se dea de lucru la tineret, că noi, de bine de rău, am avut ce face. Decât să le dea ajutorul social și să trândăvească toată ziua pe marginea unui șanț, mai bine ar face ceva pentru ei. Eu am lăsat copiii la Craiova și am venit aici. Aici vin oamenii trecuți de prima tinerețe, dar trebuie să fie încurajaţi tinerii să vină“, a spus Constantin Teacă.
„Înainte era mai mare interesul părinţilor pentru ca odrasla lor să îi depăşească“
Dacă numele localității este legat de fiica unui cioban, numele școlii este dat de un fiu al satului care s-a remarcat printre localnici. E vorba de Tudor Segărceanu, despre care autoritățile spun că s-a ambiționat să își continue studiile în urma unei altercații. „Școala a preluat numele de Tudor Segărceanu acum zece ani. Tudor Segărceanu a fost un fiu al satului, care la vârsta de 18 ani a hotărât să își continue studiile. Avea numai patru clase, era dotat cu o inteligență deosebită și a făcut studii universitare. A ajuns cercetător în domeniul metalelor neferoase şi rare, a fost profesor la Politehnica București și îndrumător de doctorate şi s-a stins la 70 de ani. Cele patru clase le făcuse în localitate, pe atunci se făcea hora satului, iar flăcăii erau așa-zișii garanţi, adică asigurau muzica pentru a se desfășura hora satului. O altercație cu băieții din sat l-a determinat să se hotărască să învețe“, a spus primarul Viorel Marcu.
În prezent, 187 de elevi învață la Școala Gimnazială din Goicea, iar alți 85 sunt la grădiniță. În ultimii ani, numărul elevilor a rămas constant, dar sunt și lucruri care s-au schimbat. „Înainte era mai mare interesul părinţilor pentru ca odrasla lor să îi depăşească, după cum spun sătenii noștri. De asemenea, în educație face mult și dotarea. Nu toți trebuie să ajungă intelectuali, dar e bine să învețe o meserie și să își respecte aproapele. Și acum avem copii care au ajuns la licee în Craiova, la CN «Elena Cuza», spre exemplu, avem studenți care au plecat de aici. Anual, vârfurile merg spre liceele de elită din Craiova. Unii merg la Liceul Teoretic Bârca, o şcoală de prestigiu, care vine în ajutorul familiilor nevoiașe pentru că elevul este acasă. Nu mai sunt cheltuielile care apar în oraş. Avem şi copii care merg și la școli profesionale, dar sunt și unii care nu mai urmează cursurile şi rămân acasă“, a mai spus primarul Viorel Marcu.
În Goicea s-au atras peste nouă milioane de euro de la UE
Oameni cu frică de Dumnezeu, localnicii din Goicea au în comună trei lăcaşuri de cult, Biserica Hramul Sfântul Gheorghe, Biserica Izvorul Tămăduirii și Biserica Cuvioasă Paraschiva. Despre Biserica Izvorul Tămăduirii, care a fost ridicată în anii 1800, se spune că este făcătoare de minuni și că foarte mulți bolnavi s-au vindecat aici. Autoritățile susțin însă că „sunt autosugestii aceste lucruri. E bine însă că omul, întotdeauna, în speranţa de mai bine, găseşte şi aceste soluţii. Biserica este un loc în care cetățenii găsesc sprijin la necaz, dar sunt convins că preotul poate face mult. Omul sfințește locul“, a spus primarul.
Loc al monumentelor istorice și al clădirilor vechi, al oamenilor vârstnici și al legendelor, comuna Goicea încearcă să țină pasul cu europenizarea. În ultimii șase ani, în localitate s-au atras peste nouă milioane de euro de la UE, bani care au fost investiți în modernizarea drumurilor agricole, într-un utilaj mobil pentru situații de urgență, în proiectul „Elevi mai buni într-o școală mai bună“, în extinderea rețelei de apă şi canalizare, precum şi în modernizarea străzilor. Totodată, au fost investite fonduri guvernamentale, dar şi de la bugetul local în grădiniță, respectiv într-un spațiu de joacă pentru copii. Proiectele sunt însă multe. „În implementare avem dotarea căminului cultural, modernizarea străzilor şi baza sportivă a comunei. De curând am depus documentaţia pentru aprobarea finanţării unui proiect pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2, iar pe GAL, vrem să realizăm baza sportivă pentru copii“, a mai spus Viorel Marcu.
