Platforma civică anti-Kozlodui a mai făcut un pas înainte în lupta pentru stoparea proiectelor nucleare aflate în derulare la sud de Dunăre, la câțiva kilometri de granița cu România, care ar avea un impact negativ asupra mediului și, implicit, asupra sănătății populației județului Dolj. Acțiunea pentru Renașterea Craiovei (ARC) a anunțat joi, printr-un comunicat, că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cea care a finanțat depozitul de deșeuri radioactive din Bulgaria, a declanșat o procedură de anchetă în „cazul Kozlodui“, la solicitarea avocatului craiovean Lucian Bernd Săuleanu, cofondator al Platformei civice anti-Kozlodui și președintele ARC. Platforma civică anti-Kozlodui a transmis inițial o plângere către BERD, indicând mai multe aspecte de nelegalitate ale proiectului depozitului de deșeuri nucleare, iar prima replică a venit din partea lui Valentin Seider, șeful Departamentului pentru Siguranță Nucleară KIDSF.
Potrivit ARC, Seider nu a oferit răspuns la toate argumentele punctuale formulate împotriva investițiilor de la Kozlodui și la întrebările adresate, iar, ca reprezentant al proiectului, s-a dezis de problemele legate de organizarea dezbaterilor și consultărilor publice în vederea realizării analizei de impact asupra mediului, el considerând că acestea revin în totalitate autorităților locale române. „Concluzia lui Valentin Seider, aceea că au fost îndeplinite condițiile procedurale și nu există motiv pentru stoparea finanțării, a fost considerată nefundamentată, întrucât depozitul de deșeuri radioactive vine în contradicție cu prevederile politicii sociale și de mediu a BERD, care trebuie respectate de proiectele finanțate. Astfel, Platforma Civică a solicitat, mai departe, demararea unei anchete la nivelul BERD, folosind mecanismul oficial de depunere a unei plângeri. Cererea a fost înregistrată în luna martie și urmează să fie analizată în perioada următoare“, se precizează în comunicatul Acțiunii pentru Renașterea Craiovei.
„Un referendum nu poate bloca investițiile de la Kozlodui“
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost înfiinţată în 1991, după prăbuşirea comunismului în Europa, în scopul consolidării economiilor de piaţă şi a democraţiilor în 34 de ţări din Europa Centrală până în Asia Centrală, mandatul fiind recent extins pentru a acoperi şi state din sudul Mediteranei. Deţinută de 65 de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Uniunea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii), BERD este finanțatorul depozitului pentru deșeuri radioactive de la Kozlodui, prin KIDSF (Kozloduy International Decommissioning Support Fund), dar a finanțat și alte proiecte controversate. Unul dintre acestea este fabrica Kronospan din Sebeș, împotriva căreia locuitorii orașului au protestat ani la rând din cauza producției de formaldehidă, o substanță cancerigenă care le pune în pericol sănătatea. La Kozlodui se află un megadepozit pentru deșeuri radioactive, cu o capacitate de 350.000 de tone, pentru care lucrările au demarat la sfârșitul lunii august 2017, și s-a obținut extinderea duratei de exploatare a reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare, aflate în funcțiune de peste 30 de ani.
Problema investițiilor nucleare de la Kozlodui a fost ridicată, în acest an, și la Primăria Craiova. Luminița Simoiu, președinte al Asociației Civice pentru Viață și reprezentant al Platformei civice anti-Kozlodui, i-a cerut edilului Mihail Genoiu să organizeze un referendum anti-Kozlodui, acțiune pentru care s-au strâns deja peste 15.000 de semnături. Primarul Craiovei s-a arătat însă sceptic că un referendum ar putea opri investițiile nucleare din Bulgaria. „Un referendum nu poate bloca aceste investiții. Nu vreau să mă aleg cu o cheltuială pe care nu o pot justifica, dacă nu știu exact cine și ce va face cu acest referendum a doua zi. Când se va ști care vor fi pașii, când vom avea o jurisprudență, atunci dăm drumul la orice acțiune, nu doar la un referendum. Din informațiile mele, e greu de întors din punct de vedere juridic un astfel de demers și în nici un caz cu un document cu semnăturile craiovenilor“, a fost răspunsul lui Genoiu. Acesta consideră că în „problema Kozlodiu“ ar trebui să se implice toate localitățile din Dolj riverane Dunării, care ar fi și principalele afectate de centrala nucleară din Bulgaria. Reamintim faptul că GdS s-a implicat activ în „problema Kozlodui“, facilitând strângerea de semnături pentru organizarea, la Craiova, a unui referendum cu privire la extinderea obiectivelor nucleare de la sud de Dunăre.
