Dintre toate străzile din Craiova care au fost reabilitate sau doar reparate prin așternerea unui strat de asfalt, Râului pare, de departe, artera cu cele mai multe deficiențe. Asta în condițiile în care modernizarea ei s-a făcut cu bani grei, printr-un proiect cu fonduri europene în valoare totală de 54.958.148 de lei, care a cuprins modernizarea și a altor două străzi: Caracal și Bariera Vâlcii. Pe strada Râului a lucrat chiar lidera asocierii care a câștigat licitația, controversata Tel Drum SA Alexandria, firmă care se află acum în insolvență. Tel Drum ar fi trebuit să se ocupe de remedieri pe toată perioada de garanție a lucrărilor, care este de cinci ani de la data recepției (24 iunie 2016).
De când a intrat în reabilitare și a putut fi circulată (s-a lucrat pe tronsoane), nu a fost zi ca pe strada Râului din Craiova să nu fie sesizată vreo problemă legată de modul în care se comporta asfaltul. Drumul a fost modernizat de o asociere condusă de SC Tel Drum SA Alexandria, iar lucrările de aici au fost executate chiar de firma despre care se spune că era controlată de liderul PSD, Liviu Dragnea. Fondurile pentru reabilitarea străzii Râului au fost obținute de la Uniunea Europeană, în cadrul unui proiect care a vizat modernizarea și a altor două artere importante din Bănie, Caracal și Bariera Vâlcii, iar suma nu a fost deloc de neglijat: 54.958.148 de lei pentru cele trei străzi. Numai că, la final, strada Râului nu a arătat nici pe departe ca una europeană, ci ca una peticită, cu plombări făcute chiar în prag de recepție.
Reabilitarea străzii Râului a avut abordări diferite. Pe două tronsoane de drum (de la intersecția cu strada Brestei până la intersecția cu bulevardul Știrbei Vodă – partea stângă, respectiv sectorul Știrbei Vodă – Tabaci, fir stânga), proiectantul a prevăzut doar lucrări de reparații și așternerea unui strat de mixtură asfaltică stabilizată cu fibre în grosime de 4 cm, ceea ce însemna păstrarea fundației existente, frezarea și turnarea unui singur strat de uzură. Restul străzii Râului a avut prevăzută o refacere completă a sistemului rutier. În niciuna din situații, asfaltul nu a rezistat. Prima dată a cedat cel de pe tronsoanele unde nu s-a umblat la fundație. 420 de metri liniari de fisuri transversale și 82 de metri de fisuri longitudinale a contabilizat Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) pe tronsoanele cu pricina, chiar înainte de recepția lucrărilor. Mai mult, ISC a emis atunci un punct de vedere separat, prin care recomanda respingerea recepției din cauza soluției tehnice alese de proiectant pentru cele două tronsoane. Primăria Craiova, beneficiara proiectului, a avut altă părere și a admis recepția fără nici o obiecție privind drumul, deși deficiențele erau vizibile. Procesul-verbal de recepție a lucrărilor a fost semnat pe 24 iunie 2016.
Cauzele fisurilor s-au aflat, drumul nu s-a remediat
Mergând pe aceeași idee, reprezentantul IJC Dolj a propus, pe lângă respingerea recepției, și efectuarea unei expertize tehnice pentru a identifica exact cauzele apariției fisurilor. Și s-au aflat: o lipsă a capacității portante a sistemului rutier, nerezolvată prin soluțiile tehnice adoptate în proiect și executate, după cum preciza ISC. Cu alte cuvinte, proiectantul nu a luat în calcul că drumul este supus unui trafic intens și greu. Apariția acelor fisuri și crăpături mai era pusă și în seama lucrărilor recente de canalizare și racorduri la canalizare și a branșamentelor la rețeaua de apă. Soluția aleasă pentru remediere a fost aceea a colmatării fisurilor cu mastic bituminos sau cu mortar asfaltic, zonele respective urmând să rămână sub observație pe toată perioada până la recepția finală (se convoacă de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanție a lucrării, care este de cinci ani), după cum menționa Primăria Craiova.
Pe parcurs, în afară de crăpăturile din asfalt, strada a oferit frecvent fel de fel de surprize șoferilor: porțiuni cu asfalt lăsat, marcaje rutiere șterse, balize puse pe gurile de canalizare printre care trebuia să faci slalom. Asta după ce gurile respective începuseră să crape, să se lase sau chiar să se surpe, formând gropi pe mijlocul carosabilului. La unele s-a intervenit, dar asfaltul a cedat apoi în dreptul altora și tot așa. Strada s-a degradat de la o zi la alta și continuă să o facă și în prezent. Crăpăturile apărute în asfalt încă din primăvara anului trecut s-au adâncit, cu toată colmatarea făcută în acea perioadă, asfaltul s-a fisurat și pe alte tronsoane de drum (chiar și acolo unde s-a refăcut complet sistemul rutier), iar zonele unde strada s-a lăsat pur și simplu sunt tot mai multe. Asfaltul s-a lăsat serios la intersecția cu strada Dealul Spirei și la cea cu strada Morii (aici era lăsat de dinainte de recepție), dar și pe tronsonul unde s-a refăcut întreg sistemul rutier. Pe sensul de mers spre Popoveni, imediat după intersecția cu strada Bucovăț, asfaltul „face valuri“ încât șoferii au impresia că se află într-un „montagne rousse“. De gurile de canalizare nu are rost să mai amintim. Multe sunt deja degradate. Cine ar trebui să remedieze situația? În mod normal, obligația eventualelor remedieri din perioada de garanție revine constructorului, în speță SC Tel Drum SA. Numai că firma din Alexandria este în insolvență, iar primăria nu prea mai are acum pe cine să tragă la răspundere.
