Istorie și degradare am putea spune, dacă privim câteva din fântânile monument istoric ale Băniei. Vorbim de Fântâna Popova, Fântâna Jianu și Fântâna Purcarului, pe cât de încărcate de istorie, pe atât de uitate de autorități, ultima dintre ele fiind într-o stare avansată de degradare. După ce, anul trecut, administrația locală a alocat suma de 532.577 de lei pentru aducerea acestora în bună stare de funcționare, proiectul bate pasul pe loc. Pentru Fântâna Popova investiția s-ar ridica la suma de 214.281 de lei inclusiv TVA. Reabilitarea Fântânii Jianu, situată în Grădina Botanică din Craiova, va costa 176.765 de lei. Pentru Fântâna Purcarului, care este o ruină la acest moment, intervențiile de reabilitare au fost evaluate de primărie la suma de 141,531 de lei inclusiv TVA. Cu toate că fondurile au fost alocate, Primăria Craiova a lăsat de izbeliște acest proiect pe motiv că urmărește să facă reabilitarea acestor cișmele cu fonduri europene. „Ulterior alocării banilor de către autoritatea locală, s-a luat în calcul reabilitarea acestor fântâni cu fonduri europene. Dacă există această posibilitate, de ce să nu accesăm un astfel de proiect? Din această cauză nu s-au făcut demersuri pentru demararea procedurii de licitați, autoritățile sunt în stand-by, așteptând concretizarea discuțiilor cu ADR Sud-Vest Oltenia. Cu certitudine, una dintre aceste fântâni va fi reabilitată pe fonduri europene, și mă refer aici la Fântâna Popova, pentru că discuțiile cu ADR-ul sunt avansate în cazul acesta. În concluzie, nu vom folosi fondurile proprii atâta timp cât se pot accesa fonduri europene, chiar dacă mai avem de așteptat“, a precizat, pentru GdS, Lucian Prejbeanu, consilierul primarului Municipiului Craiova.
Cișmele de istorie
Fântâna Popova din Craiova este cea mai veche cișmea din oraș. Cunoscută și sub numele de Fântâna Basarabenilor, ea este situată în cartierul Romanești. Prima atestare documentară a Fântânii Popova datează din anul 1613, într-un act de vânzare-cumpărare, unde era trecută ca reper de hotar al unei moșii.
Matei Basarab a poruncit ispravnicilor care supravegheau desfășurarea lucrărilor la Biserica Domnească din Craiova (1651-1652) să refacă Fântâna Popova și din această cauză ea se mai numește și Fântâna Basarabenilor. Aceasta a mai fost refăcută la jumătatea secolului al XVIII-lea de Alexandru Ipsilanti.
Despre Fântâna Jianu, un document din 1834 arată că actuala fântână de la intrarea în Grădina Botanică din Craiova „a fost făcută de răposatul paharnic Stan Jianul în jurul anului 1800“. Cu ocazia unei renovări complete, ce a avut loc în anul 1930, ea a căpătat forma actuală. Acest Hagi Stan Jianu a fost epitrop al averii boierilor Obedeanu, în perioada 1790-1796, într-o mahala de la marginea Craiovei de atunci, pe valea pârâului Jianu, loc numit Valea lui Jianu (la intrarea în Grădina Botanică de azi). În timp, fântâna a devenit una din sursele principale de alimentare cu apă ale mahalalei. În perioada interbelică au fost realizate intervenții asupra formei fântânii, în două etape: una înainte de 1928 și alta după 1930. În perioada 1952-1954, cișmeaua a fost integrată în Grădina Botanică. Ultima amenajare a avut loc în anul 2015, când a fost reabilitată grădina.
Fântâna Purcarului este situată pe strada Matei Basarab, lângă Piața Veche. Și aceasta este monument istoric, și aceasta poartă un nume și are o poveste. Informaţii despre ea găsim doar în documentele vremii. Fântâna Purcarului a fost construită în anul 1818, în zona vechiului târg, la poala hanului Hurezi. Inscripţia în chirilică, care a dispărut în timp și de care amintesc doar scrierile vechi, dezvăluia numele ctitorilor şi anul construcţiei: „…s-au făcut această fântână cu toată osteneala dumnealui Pavel Teodor, zis Purcarul, şi dumnealui Marin Buluchaşa, în anul Domnului 1818…“.
